Primul pas pentru restaurarea Hanului Solacolu, clădire de patrimoniu de pe Calea Moșilor din București ajunsă într-o stare de degradare extremă

Consiliul general al Bucureștiului a votat vineri o hotărâre care actualizează suma necesară exproprierii Hanului Solacolu, anunță Edmond Niculușcă, director în primărie. Suma este de 4,5 milioane de lei. Hanul Solacolu este o clădire de patrimoniu de pe Calea Moșilor din București ajunsă într-o stare de degradare extremă, care pune acum în pericol atât siguranța pietonilor, cât și traficul rutier din zona centrală a Capitalei.

”Hanul Solacolu este salvat. Proiectul de Hotărâre a CGMB pentru actualizarea sumelor în vederea exproprierii a fost votat (54 voturi/0 voturi împotrivă). E o mare victorie pentru București și pentru salvarea patrimoniului bucureștean (…) După consemnarea în cont a justei despăgubiri în valoare de 4.550.763,12 lei (bani pe care ii avem in buget), începem punerea în siguranță în regim de urgență”, a scris Niculușcă pe Facebook.

Hanul Solacolu a fost construit în 1859 de frații Solacoglu, negustori de origine turcă din Bulgaria. În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari, potrivit wikipedia. Hanul a fost puternic afectat de un incendiu în al doilea război mondial, dar construcția a supraviețuit. În perioada comunistă și în cei 30 de ani după Revoluție, construcția a fost lăsată în paragină, devenind un focar de infecție.

Ce lucrări vom urma la clădire, potrivit anunțului lui Edmond Niculușcă:

1. Asigurarea stabilității fațadei principale printr-un sistem de sprijinire exterioară, care să asigure circulația pietonală pe trotuarul Căii Moșilor în condiții de siguranță și, în același timp, să protejeze elementele decorative și/sau componentele artistice ale fațadei. Schela va fi utilizată și în cercetarea necesară elaborării studiilor de fundamentare pentru proiectul de restaurare.
2. Asigurarea cursivelor corpurilor laterale prin elemente de sprijinire.
3. Concomitent se va începe evacuarea deșeurilor menajere și a molozului din curtea interioară, cu selectarea elementelor prăbușite, ce pot fi recuperate și integrate prin restaurare. Se va acorda prioritate eliberării accesurilor în subsol.
4. Se vor sprijini bolțile peste pivnițe, cu prioritate în subsolul corpului principal. Se va avansa pas cu pas, sprijinire cu sprijinire, de la intrarea în subsol, către pereții ce susțin fațada principală și calcanele.
5. După asigurarea subsolului și evacuarea molozului și deșeurilor din parter se vor executa eșafodajele de susținere interioare, sprijinite pe tălpi așezate peste pardoselile parterului.
6. Pentru corpul principal, peste nivelul cornișei se va executa o șarpantă provizorie, în două ape (pantă de aprox. 45%, posibil cu rupere de pantă), cu coama paralelă cu Calea Moșilor, cu o durată de viață de minim 5 ani. Streașina va depăși planul vertical al fațadelor pentru a le proteja de apele pluviale. Sistemul de fixare al acesteia va fi astfel propus, încât, la restaurarea monumentului, îndepărtarea șarpanetei și a învelitorii să se realizaze cu ușurință fără a provoca daune suplimentare materialului istoric.
7. Corpul lateral de vest se va asigura cu eșafodaje amplasate doar în interiorul proprietății, iar șarpanta provizorie propusă va fi realizată într-o singură pantă, cu scurgere spre curtea interioară.
8. Corpul lateral de est și corpul central se vor sprijini în mod similar, în evantai, de la locul de acces către pereții opuși, cu elemente de sprijin montate pe tălpi și cu grinzi la partea superioară, de la nivelurile inferioare către etaje.
9. Se va propune un sistem minimal, provizoriu, de jgheaburi și burlane.
10. Se vor asigura golurile de ferestre și uși și se va păstra și proteja tâmplăria existentă și sistemul de închidere al acesteia.