Principalele riscuri la adresa României în 2021: Daunele de mediu provocate de om, criza forței de muncă, criza datoriilor și migrația

Principalele riscuri la adresa României sunt utilizarea resurselor strategice pe criterii geopolitice, migrația pe scară largă, criza datoriilor, criza ocupării forței de muncă și daunele de mediu produse de om, potrivit raportului The Global Risks 2022, publicat de Forumul Economic Mondial.

• Raportul The Global Risks 2022 prezintă primele cinci riscuri pentru fiecare dintre cele 124 de economii analizate de Forumul Economic Mondial între mai și septembrie 2021.

„Pe măsură ce începe anul 2022, COVID-19 și consecințele sale economice și societale continuă să reprezinte o amenințare critică la adresa lumii. Inegalitatea vaccinurilor și riscul rezultatului neuniform al redresarării economice agravează fracturile sociale și tensiunile geopolitice. În cele mai sărace 52 de țări— care adăpostesc 20% din populația lumii — doar 6% din populație fusese vaccinată la momentul redactării acestui raport. Din 2024, economiile în curs de dezvoltare (excluzând China) vor scădea cu 5,5% sub estimarea de creștere a PIB-ul efectuată înainte de pandemie, în timp ce economiile avansate vor depăși estimările cu 0,9% — crescând decalajul global de venituri.

Divergența globală rezultată va crea tensiuni— interne și peste granițe — care riscă să agraveze impacturile în cascadă ale pandemiei și complicarea coordonării necesare pentru a face față provocărilor comune, inclusiv consolidarea politicilor climatice, îmbunătățirea siguranței digitale, restabilirea mijloacelor de trai, a coeziunii societale și gestionarea concurenței în spațiu”, explică autorii raportului.

Potrivit experților care au realizat raportul The Global Risks 2022, un „risc global” reprezintă  „posibilitatea apariției unui eveniment sau a unei probleme care, dacă apare, ar putea avea un impact negativ semnificativ pentru mai multe țări sau industrii”.

Prezentăm mai jos ce implicații are fiecare risc la care se încadrează România:

Criza datoriilor: finanțele corporative și/sau publice copleșite de acumularea datoriilor și/sau de serviciul datoriilor în economiile mari, ducând la falimente în masă, incapacități de plată, insolvență, crize de lichiditate sau crize ale datoriilor suverane;

Daune cauzate de om asupra mediului: pierderi de vieți omenești, pierderi financiare și/sau deteriorare a ecosistemelor ca urmare a activității umane și/sau eșecul de a coexista cu ecosistemele animale – dereglementarea ariilor protejate, accidente industriale, scurgeri de petrol, contaminare radioactivă, comerțul cu animale sălbatice etc.;

Migrație involuntară la scară largă: migrație involuntară la scară largă indusă de schimbările climatice, discriminare, lipsa oportunităților de progres economic, persecuție, dezastre naturale sau provocate de om, conflicte violente etc.;

Contestarea geopolitică a resurselor strategice: concentrarea, exploatarea și/sau restricția mobilității unor bunuri, cunoștințe, servicii sau tehnologie esențială pentru dezvoltarea umană cu intenția de a obține un avantaj geopolitic;

Crizele ocupării forței de muncă și ale mijloacelor de trai: Deteriorarea structurală a perspectivelor de muncă și/sau a standardelor pentru populația în vârstă de muncă – șomaj, subocupare a locurilor de muncă, salarii mai mici, contracte fragile, erodarea drepturilor lucrătorilor etc.

Sondajul Global de Percepție a Riscurilor (GRPS) este sursa originală de date privind riscurile a Forumului Economic Mondiale, valorificând expertiza rețelei extinse a Formului în afaceri, comunitatea academică, guverne, societatea civilă și lideri de gândire.

Răspunsurile la sondaj au fost colectate din 8 septembrie până pe 12 octombrie 2021 de la Comunitățile Forumul Economic Mondiale, rețelele profesionale ale consiliului său consultativ și membrii Institutul de Management al Riscului. (Sursa: Unsplash.com)