Printre cei mai radicali extremiști din România, Tudor Ionescu – liderul formațiunii Noua Dreaptă – ocupă pentru prima dată un loc în Parlament, de pe listele partidului SOS

Tudor Ionescu, fondatorul Noua Dreaptă  – formațiune ultranaționalistă și legionară care de ani de zile își menține notorietatea prin ample manifestări anti-sistem, anti-maghiari, anti LGBTQ, anti globalizare și anti vaccin – intră pentru prima dată în Parlamentul României, prin intermediul partidului SOS, condus de extremista Diana Șoșoacă.

Avocat de profesie, Tudor Ionescu a devenit deputat de Argeș, acesta atrăgând atenția în privința asocierii sale cu Diana Șoșoacă la protestul organizat în fața Curții Constituționale a României, după decizia prin care liderei SOS i-a fost anulată candidatura la președinția țării.

De-a lungul timpului, Ionescu s-a remarcat în cadrul manifestațiilor organizate pe teme ultranaționaliste și radicale, fie în contextul unor sărbători naționale, fie pentru a promova referendumul pentru familie ori pentru a boicota marșurile asociațiilor LGBTQ. Din acțiunile Partidului Noua Dreaptă n-au lipsit manifestațiile contra etnicilor maghiari și nici discursurile homofobe, anti romi, anti evrei, anti globalizare sau anti-vaccin.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, acesta a rămas însă discret, având grijă să nu atragă prea mult atenția asupra sa. Pentru o publicație locală, Tudor Ionescu a declarat că a avut „o campanie la firul ierbii” și că „a câștigat” fără să dispună de mijloacele de logistică ale marilor partide parlamentare.

În 2018, Tudor Ionescu era consemnat într-un articol în  Europa Liberă cu citat mai vechi:  „Nu cred că cineva poate să facă abstracţie de existenţa Mişcării Legionare interbelice şi de doctrina pe care a lăsat-o. Doctrină care, iată, poate fi pusă în valoare şi acum în 2001”

Publicația informa că Noua Dreaptă este un partid care are adepți atât în România cât și în Republica Moldova, fiind considerat un partid radical-militant şi ortodox-naţionalist.

Cum s-a format acest partid? În urma unor neînţelegeri cu activiştii formaţiunii neo-legionare din Partidul pentru Patrie (fondat în 1993, devenit în 2012 Partidul Totul pentru Ţară şi scos în afara legii în 2015), mai mulţi tineri au părăsit gruparea. Aceştia s-au decis să înfiinţeze o altă formaţiune, iar promotorul întregii acţiuni a fost Tudor Ionescu.  Într-un interviu înregistrat în vara anului 2001, Ionescu a calificat cauzele care au contribuit la înfiinţarea organizaţiei drept o „necesitate”: „Noi ne-am înfiinţat la sfîrşitul anului 1999. Noua Dreaptă a apărut din necesitatea de a unifica o tendinţă, un curent, care exista deja la nivel naţional şi care nu avea o formă de exprimare unitară”.

Organizaţia a fost înregistrată oficial ca ONG, în 2000, sub numele Forumul Creştin Noua Dreaptă. Afinităţile elective cu legionarismul interbelic au fost reliefate atunci de către Tudor Ionescu, care pînă astăzi a rămas şeful organizaţiei, cunoscută sub denumirea generică Noua Dreaptă: „Nu cred că cineva poate să facă abstracţie de existenţa Mişcării Legionare interbelice şi de doctrina pe care a lăsat-o. Doctrină care, iată, poate fi pusă în valoare şi acum în 2001”

Într-adevăr, nu numai în publicaţiile editate de Noua Dreaptă se poate identifica amprenta evidentă a legionarismului, ci şi în acţiunile publice ale organizaţiei. Într-un cîntec al grupului Brigada de Asalt, format din aderenţii organizaţiei, s-a montat vocea lui Corneliu Zelea Codreanu care în stilul unui predicator emfatic vorbeşte despre „ceasul biruinţei legionare” care „nu mai este departe”. Pentru Tudor Ionescu Noua Dreapta este, în consecinţă „o structură militantă, radicală, creştin-ortodoxă, care-şi propune să redefinească dreapta, în termenii unei noi drepte”, scrie Europa Liberă.