Prioritățile legislative ale majorității parlamentare în noua sesiune: Finalizarea modificărilor aduse Codurilor penale și legilor Justiției, OUG pentru amnistie, preluarea controlului serviciilor secrete

Sesiunea parlamentară de toamnă debutează cu o agendă legislativă a majorității plasată în siajul priorităților sesiunii anterioare și axată pe controlul zonelor rămase în afara sferei de influență PSD-ALDE: o legislație penală indulgentă cu infractorii, definitivarea mecanismelor de control politic a Justiției, transferul principalelor servicii secrete în subordinea Legislativului, astfel încât șefii SRI și SIE să fie numiți și demiși de majoritatea parlamentară fără intervenția președintelui României, amnistierea infracțiunilor de corupție prin ordonanță de urgență și finalizarea procedurii de revizuire a Constituției în sensul dorit de Coaliția pentru Familie.

• OUG pentru amnistie: Prioritatea zero a liderului PSD, Liviu Dragnea. În ultimele două luni, Dragnea a avut cel puțin două tentative de a trece prin Guvern o astfel de ordonanță, dar a fost încurcat de procedurile sinuoase de avizare a unui astfel de act normativ, precum și de opoziția fățișă a partenerului de alianță, Călin Popescu Tăriceanu, și de ezitările premierului Viorica Dăncilă, căreia îi este frică de consecințele penale ale demersului. G4Media.ro a scris în urmă cu o săptămână că Liviu Dragnea vrea să elimine funcționarii publici care îl încurcă din procesul de avizare a actelor guvernului și să creeze o structură complet obedientă în Executiv, astfel încât să nu mai existe nici o piedică în calea proiectelor sale. Mai exact, liderul PSD își dorește modificarea radicală a Hotărârii de guvern 561 din 2009, care stabilește circuitul de inițiere, avizare și adoptare a oricărui act al guvernului. Sâmbătă, PSD a confirmat într-un document intern prezentat în ședința Comitetului Executiv Național această intenție.
• OUG pentru revizuirea sentințelor definitive: Proiectul a fost anunțat chiar de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și a fost primit cu entuziasm de Liviu Dragnea, principalul beneficiar al acestei proceduri. Toader a făcut anunțul pe 1 august, explicând că va propune ”foarte curând” Guvernului o Ordonanță de Urgență privind modificarea condițiilor de revizuire a sentințelor definitive, astfel încât toți cei condamnați pe baza protocoalelor încheiate de parchete cu serviciile secrete să poată ajunge din nou în fața unui judecător. Întrebat când va fi promovat acest OUG, Toader a răspuns: ”imediat după concedii.” Prevederea se regăsește în Codul de procedură penală modificat de PSD, ALDE, UDMR, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională, iar intrarea sa în vigoare ar putea fi tergiversată.
• Codul penal și Codul de procedură penală: Toate modificările dorite de Liviu Dragnea și politicienii și afaceriștii cu probleme penale pe care liderul PSD îi reprezintă au fost introduse în cele două Coduri, dar problema esențială pentru promotorii modificărilor este timpul, motiv pentru care cele mai importante prevederi se doresc a fi făcute rapid, prin ordonanță de urgență. Cele două acte normative au fost atacate la Curtea Constituțională și este de așteptat ca intrarea lor în vigoare să fie tergiversată chiar până anul viitor, în condițiile în care Liviu Dragnea a fost deja condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
• Legile Justiției: Modificările aduse la două dintre cele trei legi ale Justiției sunt încă în proceduri parlamentare, la aproape un an de la adoptarea lor, datorită mecanismelor de tragere de timp aflate la dispoziția opoziției și a președintelui României. Inclusiv Comisia de la Veneția a desființat modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR celor trei acte normative. Cu toate acestea, una dintre legi a fost promulgată de președintele Iohannis.
• Lege pentru desecretizarea tuturor protocoalelor încheiate cu serviciile secrete: Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea au depus pe 27 iunie, pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență, propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia. Propunerea legislativă prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit. De asemenea, inițiativa mai prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură.
• Legile privind securitatea națională: Sunt vizate, în primul rând, legile privind SRI și SIE, principalele servicii secrete ale României, asupra cărora PSD nu are un control total datorită atribuției de nominalizare a șefilor acestor structuri de către președintele Iohannis. Intenția anunțată a lui Liviu Dragnea este ca, sub pretextul actualizării legilor de funcționare a celor două servicii, șeful statului să fie eliminat din procedura de numire a șefilor SRI și SIE. De asemenea, se dorește înființarea unei autorități care să facă interceptările comunicațiilor în locul SRI, structură care să fie subordonată Parlamentului, adică majorității.
• Lege privind lobby-ul: Ideea a fost readusă în discuție săptămâna trecută de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, în contextul scrisorii plătite trimisă de Rudy Giuliani președintelui României și șefii Parlamentului de la București, prin care cere amnistierea condamnaților penali. Până în prezent nu a fost depusă o inițiativă legislativă în acest sens.
• Legea offshore: Legea privind exploatarea gazelor din Marea Neagră (offshore) a fost adoptată pe 9 iulie de Camera Deputaților în calitate de for decizional. Printre cele mai importante modificări, impuse de Liviu Dragnea cu câteva ore înainte de votul final, se numără impozitarea suplimentară a veniturilor companiilor, renunțarea la creditul fiscal, precum și obligația de a vinde jumătate din producția de gaze în România. Companiile petroliere din Marea Neagră au reacționat negativ la noul act normativ, despre care au spus că va descuraja investițiile și că va un impact negativ semnificativ. Liviu Dragnea a spus că intenționează să modifice legea prin Ordonanță de urgență, dar președintele Klaus Iohannis a trimis-o la reexaminare în Parlament.
• Revizuirea Constituției pentru redefinirea familiei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie: Camera Deputaților a votat deja proiectul. Mai este necesar doar votul Senatului, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, din moment ce Liviu Dragnea a anunțat că referendumul de aprobare a modificării legii fundamentale va avea loc pe 7 octombrie.

(Foto: Inquam Photos / George Călin)