Prioritățile pentru educație în viitorul apropriat, în ochii OCDE, organizație la care România dorește să adere: bani și resurse pentru a depăși crizele produse de război și pandemie și schimbările accelerate din digital, energie curată, media

În urmă cu patru ani, chestiunile de sănătate globală și conflictele internaționale erau temele despre care elevii care participau la ediția de atunci a testelor PISA se declarau a fi cel mai puțin informați. În 2022, acestea sunt temele care domină agenda internațională, cu efect major asupra piețelor care așteaptă tineri angajați, asupra sistemelor de educație și asupra societății în care tinerii trebuie să se descurce. Din acest punct pleacă cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind perspectivele pe termen mediu și lung în domeniul educației, pentru ca aceasta să nu mai treacă prin șocuri similare precum cele înregistrate din 2020 încoace.

• Documentul OCDE este o privire în viitorul apropiat ce abordează teme care, în perioada post-pandemie, lipsesc în bună măsură din dezbaterile de reformă educațională din România, care, cu toate neajunsurile și controversele, și-au stabilit obiectivul de a aduce “la zi” sistemul de învățământ, dacă nu pe cel de a-l pregăti pentru viitorul care se transformă rapid în actualitate.

În ediția pe 2022 a Education Policy Outlook, publicată recent de OCDE, organizația plasează așteptările țărilor membre privind educația în contextul global curent. OCDE, organizație la care și România dorește să adere, atrage atenția că, pentru țările membre, trei forțe tulbură apele nu doar în economie, politică și relații diplomatice, ci și în sistemele de educație. Acestea trebuie să se pregătească – și mai ales să îi pregătească pe tineri – pentru contextul de viață și de muncă în rapidă schimbare asupra căruia și acest for, și altele au insistat în ultimii ani.