Prioritățile și mizele Justiției în 2021: Repararea legilor Justiției stricate pe vremea lui Dragnea, inclusiv desființarea Secției Speciale / Repornirea anticorupției și antifraudei / Reluarea anchetelor Revoluției, Mineriadei și 10 August

După ani de atacuri ale inculpaților conduși de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, aflat acum după gratii, Justiția se află în fața unui nou început. Cel puțin din punctul de vedere al intențiilor, noul deținător al portofoliului Justiției, avocatul Stelian Ion, anunță o serie de reforme.

G4media.ro a analizat principalele mize și priorități ale Justiției în noul an, care coincid cu mandatul proaspătului ministru al Justiției.

Repararea legilor Justiției stricate pe vremea lui Dragnea

Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului General. Secția este aspru criticată de Comisia Europeană, GRECO (grupul statelor anticorupție ale Consiliul Europei) și Comisia de la Veneția.

Concepută ca un organism menit să investigheze toate infracțiunile comise de magistrați, Secția s-a remarcat doar printr-o așa-zisă luptă împotriva abuzurilor DNA, însă nu a reușit să trimită în judecată decât dosarele fostului procuror DNA Ploiești, Mircea Negulescu, zis Portocală.

În schimb, SIIJ nu a prins niciun magistrat care ar fi luat mită, ca și cum corupția din magistratură – existentă, atunci când astfel de dosare erau anchetate de DNA – ar fi dispărut brusc, cu desăvârșire.

Deja noul ministru a anunțat că, în ultima zi a anului trecut, a re-trimis la CSM proiectul de lege privind desființarea SIIJ, fără super-imunitățile magistraților. Stelian Ion speră ca CSM să dea un aviz rapid, proiectul de lege să fie adoptat de Guvern și trimis Parlamentului și undeva în martie, SIIJ să fie desființată.

Oricum, existența SIIJ face obiectul unui proces la Curtea de Justiție a UE, iar concluziile Comisiei Europene și ale avocatului general al CJUE sunt în sensul desființării acestei secții.

Pensionarea anticipată a magistraților. Procurorii și judecătorii se pot pensiona anticipat după 25 de ani de vechime în profesie, chiar dacă nu au împlinit vârsta de pensionare. Însă legile lui Dragnea au scăzut vechimea de pensionare la 20 de ani.

Asociațiile magistraților au arătat că punerea în aplicare a acestei prevederi ar putea provoca o hemoragie în masă din magistratură. Prin urmare, la sfârșitul lui 2019, Parlamentul a adoptat o lege care a amânat cu 2 ani, adică până la 1 ianuarie 2022, pensionarea anticipată a magistraților după numai 20 de ani de vechime. Prin urmare, această prevedere nocivă, deși prorogată, există în lege.

Noul ministru vrea abrogarea ei și chiar creșterea vârstei de pensionare a magistraților. ”Sunt îngrijorat de numărul mare de cereri de pensionare. Vom propune creșterea vârstei de pensionare, astfel ca un magistrat să nu mai poată ieși la pensie la 48 de ani”, a mai spus Stelian Ion. Rămâne de văzut dacă nu chiar acest anunț al ministrului va provoca o hemoragie în rândul magistraților, grăbiți să prindă actualele prevederi favorabile privind pensionarea.

Pensia specială a magistraților mai mare sau egală cu salariul. Potrivit legilor lui Dragnea, pensia magistraților se calculează la 80 la sută din ultimul salariu brut, plus sporuri.

Pe legea anterioară, pensia reprezenta 80 la sută din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, fără sporuri. În plus, la începutul lui 2018, ca urmare a ”revoluţiei” fiscale a PSD, salariul brut a crescut foarte mult.

Un procuror DIICOT, de exemplu, cu un salariu net de 15.000 de lei și un salariu brut de peste 20.000 de lei, poate ajunge la o pensie de 18.000 de lei (fără să mai punem la socoteală şi eventualele sporuri din ultima lună), adică o pensie mai mare ca salariul.

Înființarea completurilor de 3 judecători în apel. Această prevedere din legile lui Dragnea a fost, de asemenea, criticată de asociațiile de magistrați, deși aparent pare a fi una benefică, astfel încât să nu mai fie nevoie de crearea unor completuri de divergență atunci când cei 2 magistrați din completul de apel nu se pun de acord. Asociațiile au criticat prevederea întrucât, în acest moment, sistemul are o lipsă acută de personal.

Completurile de 3 magistrați în apel urmau să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021, însă noul Guvern a prorogat termenul până la 1 ianuarie 2023. Prin urmare, și această ”bombă”, deși prorogată, există în legislație.

Guvernul a prorogat termenul prin OUG ceea ce, potrivit unor critici, este contrar referendumului inițiat de președinte în mai 2019, care spune că legislația Justiției nu ar trebui modificată prin OUG.

„Nu poți sta cu mâinile în sân când vezi că ai un incendiu în casă pentru că doctorul ți-a prescris să nu te dai jos din pat”, a argumentat Stelian Ion, afirmând că, în calitate de ministru al Justiției, are obligația de a face tot posibilul ca instanțele din România să nu intre în blocaj.

Durata studiilor la Institutul Național al Magistraturii a fost crescută prin prevederile legilor lui Dragnea de la 2 la 4 ani ceea ce, iarași, ar fi dus la blocaje în condițiile în care în magistratură este deficit de personal. În plus, legea permite intrarea în magistratură, fără concurs la INM, ci la CSM, a altor categorii cum ar fi avocații, notarii sau executorii, dacă au 5 ani vechime.

Deși amânată, și prevederea privind durata de 4 ani a studiilor la INM există în continuare în legislație și trebuie reparată de noua majoritate parlamentară.

Punerea în acord a legislației Justiției și codurilor penale cu deciziile CCR

În ultimii ani, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale nenumărate prevederi din legislația Justiției și din codurile penale. De altfel, acesta a fost și pretextul invocat de coaliția PSD-ALDE-UDMR, condusă de Liviu Dragnea, de a le modifica.

Însă dacă Dragnea se folosea de acest pretext pentru a modifica legile și a scăpa de pușcărie, aceasta nu înseamnă că problema nu există – prevederile rămân declarate neconstituționale de CCR – și trebuie rezolvată cu bună credință de actuala majoritate parlamentară.

Ministrul Justiției Stelian Ion a declarat, de afltel, că punerea în acord a legislației cu deciziile CCR se va face punctual.

• deblocarea concursului de admitere în magistratură. 2020 este primul an de după 1989 în care nu s-au mai organizat concurs de admitere în magistratură. Potrivit asociațiilor de magistrați, din cauza unei decizii a CCR de anul trecut, examenul de admitere în magistratură nu mai poate fi organizat până nu este reglementat printr-o lege. Aceasta face ca intrările în magistratură să fie blocate în condițiile în care există deja deficit de personal. La nivelul judecătoriilor din România sunt vacante un număr de 309 de posturi de judecător dintr-un total de 2320, au explicat asociațiile de magistrați.
• salvarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională. În acest moment, ca urmare a deciziei CCR 55/2020, cele mai multe instanțe exclud probele strânse de SRI pe MSN din dosarele penale.Cu toate acestea, există instanțe care interpretează decizia CCR ca având efecte pentru viitor, în sensul că interceptările făcute înainte de decizia Curții Constituționale erau realizate în cadru legal și trebuie să rămână la dosar.

Potrivit unor surse judiciare, chiar așa-zisul complet negru de la Înalta Curte – care a trimis recent după gratii lotul Remus Truică-Paul al României – a menținut probele făcute de SRI pe MSN, însă râmâne de văzut, în momentul în care motivarea sentinței va fi redactată, care a fost argumentația pentru menținerea probelor.

Un proiect de lege privind salvarea probelor SRI – adică crearea unui cadru procesual privind contestarea în justiție a obținerii lor – a fost trimis la parlament de fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, însă proiectul este criticat inclusiv de magistrați și a primit punct de vedere negativ de la CSM. De notat că fostul ministru nici măcar nu a participat la ședința CSM pentru a-și susține proiectul de lege.

Repornirea anticorupției și antifraudei

Deși parchetele au conduceri noi numite de Klaus Iohannis, la propunerea fostului ministru, Cătălin Predoiu, rezultatele se lasă așteptate. După audierile din Parlament, noul ministru al justiției a declarat că nu are în vedere schimbarea șefilor de la DNA și Parchetul General.

Ritmul anchetelor a scăzut substanțial. Este adevărat că acum, parchetele nu mai primesc probe de-a gata de la SRI, ca pe vremea Binomului SRI-Parchet, când aveam de-a face cu o justiție fast-forward, criticabilă însă din punctul de vedere al respectării drepturilor și libertăților inculpaților.

Nu este foarte clar de ce, după 4 ani de la prima decizie CCR care a scos SRI din dosarele penale, poliția (care a preluat rolul SRI) nu este suficient de pregătită, astfel încât să realizeze filaje și pătrunderi autorizate, inclusiv în spații private, pentru strângerea probelor, la fel de repede și de bine ca cei de la SRI.

• numirea unui nou șef DIICOT. Ministrul Stelian Ion a declarat că o prioritate a mandatului său va fi selectarea și propunerea unui nou șef DIICOT, cu respectarea avizului CSM. DIICOT a rămas fără șef în septembrie anul trecut când Giorgiana Hosu și-a dat demisia după ce soțul ei a fost condamnat la 3 ani de detenție cu suspendare.

Reluarea dosarelor istorice: Revoluția, Mineriada, 10 August

Dosarele Revoluției și Mineriadei au fost retrimise de judecători la Parchet, după 30 de ani de la evenimente, pe motive procedurale. Acum, anchetele trebuie reluate de la zero, iar noul ministru Selian Ion a promis că va sprijini procurorii militari pentru a avea toate resursele necesare reluării anchetelor.

În ce privește dosarul 10 August, în acest an se așteaptă o decizie a instanței privind redeschiderea dosarului. Cazul a fost clasat anul trecut de către procurorul Doru Stoica, iar decizia a fost confirmată de șefa DIICOT de atunci, Giorgiana Hosu. După ce spațiul public „a luat foc” la aflarea veștii, pentru a mai calma spiritele, tot procuroarea Hosu a cerut redeschiderea dosarului și, acum, cazul se târâie în proceduri birocratice în instanțe pentru o eventuală decizie de redeschidere.

Fugarii Justiției din Italia

Mai mulți condamnați pentru corupție din România, precum fostul acționar de la Dinamo, Dragoș Săvulescu, și fost șefă a DIICOT, Alina Bica, au descoperit o schemă ca să scape de Justiția din România. Și-au stabilit rezidența în Italia, unde încearcă să își dezvolte o viață socială, afaceri legale și să plătească impozite.

Cel puțin acesta a fost motivul pentru care Curtea de apel din Napoli nu l-a extrădat în România pe fugarul Dragoș Săvulescu și i-a permis să execute în Italia pedeapsa de 5 ani și jumătate de închisoare cu executare primită în România. În plus, Justiția italiană i-a aplicat lui Săvulescu un decret de grațiere din 2006, i-a scăzut 3 ani din pedeapsă și, râmânând doar cu 2 ani și jumătate (deci sub 3 ani), a decis comutarea pedepsei într-una cu suspendare. Procuratura italiană nu a făcut apel, astfel încât decizia Justiției din peninsulă în cazul lui Săvulescu a rămas definitivă.

Între timp, Curtea de Apel București a confirmat ispășirea pedepsei lui Săvulescu cu executare și menținerea mandatului internațional de arestare ceea ce face ca acum fugarul să se afle într-o situație excepțională: dacă vine în România e arestat, în Italia, e liber.

În ce o privește pe Bica, Curtea de apel din Bari a luat o decizie similară privind executarea în Italia a sentinței de 4 ani de detenție cu executare primite în România, dar nu este foarte clar dacă i-a scăzut pedeapsa, i-a comutat-o în pedeapsă cu suspendare sau dacă decizia a rămas definitivă ori dacă toate aceste lucruri urmează să se întâmple.

Acum, noul ministru al Justiției, Stelian Ion, a declarat că va lua legătura cu omologul lui de la Roma pentru a le explica italienilor de ce aceste cazuri sunt importante pentru opinia publică din România.

Chiar dacă instanțele din Italia, la fel ca și cele din România, sunt independente, în ce privește procuratura de la Roma (care, ca și cea de la București, are și o componentă executivă) poate fi persuadată să facă apel.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea