Prioritățile și problemele agricultorilor, din mai multe ramuri, transmise viitorilor membri ai Parlamentului European/ Dezbatere organizată de Centrul Român de Politici Europene

“Cum putem concilia dezideratul de sustenabilitate ecologica a agriculturii Europei cu cele de sustenabilitate si echitate sociala și economica?” a fost întrebarea în jurul căreia s-a discutat miercuri, 29 mai 2024, în cadrul unui eveniment organizat de Centrul Român de Politici Europene, Centrul pentru Studiul Democrației, Bankwatch, Federația Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European.

Participanții au discutat despre agricultura regenerativă, politicile privind utilizarea pesticidelor, politicile privind înverzirea și cum se regăsesc acestea în discuțiile cu statele din afara Uniunii Europene. De asemenea, s-a discutat despre viitorul politicilor europene pe domeniul agriculturii, potențialul echilibru dintre finanțarea agriculturii ecologice și producătorii industriali.

Ionuț Bădică, managerul unei ferme bazată pe agricultură regenerativă și permacultură, „Sol și suflet”, a spus că agricultura regenerativă este „foarte la început în România. Avem cerere foarte mare, clienții doresc tot mai mult calitate dar și povestea pe care noi putem să le-o spunem. Trebuie să vorbim de calitatea produselor. Legat de culturile tratate cu pesticide, dincolo de efectul negativ al biodiversității, e posibil sa avem un efect negativ si asupra sănătății oamenilor. Multe din bazele legumicole au legume perfecte gratie pesticedelor. La noi nu sunt legume perfecte”, a spus Bădică.

Acesta s-a mai referit și la interesul tinerilor și sprijinul acordat tinerilor fermieri. „Creștem tineri fermieri printr-un program de internship. Am ajuns să avem 4 persoane care doresc să își deschidă propria fermă, dar nu au suport. E nevoie de mai multe programe de suport.”

Reprezentanții organizațiilor de agricultori, din diferite ramuri ale domeniului, au spus că în general decidenții politici fie în România sau la Bruxelles nu comunică constant și eficient cu cei din agricultură deciziile și politicile care îi afectează pe cei din urmă.

Cristina Cionga de la Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a spus că organizația sa a transmis inclusiv o scrisoare prin care „încercam să aflăm prioritatile partidelor din Romania pe zona de agricultură”.

„Ca reprezentanți ai unei organizatii de fermieri, înțelegem proeocupările legate de biodiversitate, dar adevărul este că ultimii ani au fost duri cu comunitatea fermierilor europeni. Si ceea ce s-a întâmplat la începutul acestui an în 17 state membre este efectul acestei disperări care a dus la scăderea veniturilor noastre”. La aceasta s-au adăugat, a mai spus Cristina Cionga, și altele precum presiunea inflaționistă și de mediu și discuțiile în jurul Planul Național Strategic.

Aceasta a mai adăugat că „arhitectura de înverzire ar trebui implementată în tandem de UE și de statele partenere pe plan comercial pentru ca dezideratul de sustenabiltiate economică să fie atins. La final, consumatorul va alege marfa mai ieftină la supermarket și fermierul european va pierde. Mai concret, „tratele comerciale să includă și pentru partenerii UE aceleasi standarde – indiferent de ecoscheme, econditionalitati, pesticide, etc. Spre exemplu, în UE sunt doar vreo 350 pesticide aprobate, la nivel global sunt cam 1400. UE e cel mai mare importator de porumb din Argentina sau Brazilia unde sunt circa 178 substanțe active utilizate din care 52 sunt interzise în UE. Uniunea Europeană este cel mai mare importator de porumb, importă din țări care nu se aliniază, care fac și defrișări. Trebui făcute toate într-un calendar bine gândit astfel încât nu fermierul să fie cel penalizat”, a mai spus reprezentanta producătorilor și procesatorilor.

Dan Trifu, președintele organizației de mediu Eco-Civica a spus că „agricultura este principalul factor de diminuare a biodiversității.  Pierdem multe specii datorită chimizării agriculturii. De ce să dau subventii unui producător care folosește substanțe chimice? Ar trebui sa dau bani celor care produc bio. Ar trebui să ținem seama de asta și ar trebui sa spunem – subvenții pentru cei care ajută natura. Productia de grâu aproape atinge producția de porumb, dar de fapt sunt niște culturi forțate, făina vine cu tot felul de aditivi… Cea mai proastă pâine din România este în București.”

Florentin Bercu, Director Executiv Uniunea Cooperativelor din Sectorul Vegetal a venit cu o perspectivă opusă celor care au susținut subvențiile numai pentru agricultura bio. „Aceste subvenții sunt menite să fie o compensație pentru ca alimentele să rămână accesibile. Principala problemă expusă este că majoritatea acelor produse care provoacă diverse probleme sunt din state terțe care nu respectă aceeași legislație. Ar trebui să importăm produse în condiții de reciprocitate”.

Acesta a menționat că în România se utilizează 640 g hectare de pesticide la hectar, pe când media în UE este de 2,2 -2,5 kg /ha. În urma acestor mențiuni, reprezentantul agricultorilor se întreabă dacă „este corect să fie reduse cu 50% pentru toți? Aici este o inechitate.”, spune acesta.

Alexandra Toderiță, director executiv al CRPE a descris câteva aspecte de ansamblu privind problemele din domeniul agriculturii la nivelul UE. „Agricultura UE este singurul sistem major din lume care a reușit reducerea gazelor cu efect de seră (GES) cu 20% din 1990, iar fermierii europeni au făcut progrese semnificative și în reducerea consumului de pesticide și în îmbunătățirea calității apei. Cu toate acestea, acest proces nu a fost unul nici liniar, nici omogen în toate statele membre. Producția, prelucrarea, ambalarea, transportul și vânzarea alimentelor au în continuare o contribuție importantă la poluarea aerului, solului și a apei și și un impact major asupra biodiversității.
În ultimele 12 luni fermieri din peste 17 state europene au protestat și au subliniat provocările cu care se confruntă sectorul și care s-au acutizat în ultimii ani, generând furtuna perfectă: venituri în scădere (în medie, profiturile fermierilor au scăzut cu 10% în ultimii ani), multiple aspecte legate de Politica Agricolă Comună (birocrație, complexitate etc), relațiile comerciale ale Ucrainei cu blocul comunitar după începerea agresiunii rusești, practicile comerciale neloiale, dar și Pactul Verde European. Focusul principal al nemulțumirilor a variat de la țară la țară.
Fermierii consideră că trebuie găsit un compromis între politica de mediu și agricultură. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu s-a ajuns la o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapa.
Agricultorii considera că Pactul Verde European a condus la suprareglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat
dialogului între instituții și fermieri”, arată sinteza realizată de Alexandra Toderiță.

În ceea ce privește reacția instituțiilor europene, Toderiță a subliniat că au existat două categorii:
1.„Vă auzim”: Astfel, în ianuarie CE a lansat un nou dialog despre viitorul agriculturii din UE în care punctul focal îl reprezintă nevoia de sprijin a comunitatilor rurale pe mai multe paliere, unul dintre ele fiind tranzitia către (mai multă) sustenabilitate. În martie, CE a înaintat o propunere de amendare a regulamentelor… prin care se flexibilizau „obligațiile verzi” – așa numitele eco-conditionalități – pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a putea accesa sprijinul din plăți directe în Politica Agricolă Comună. Această propunere a trecut prin Parlament și Consiliu, fiind aprobata pe 13 mai.

2. Anumite reglementari sensibile, amânate: „În februarie 2024 CE a anunțat că amână propunerea de regulement de punere în aplicare a obiectivului de reducere la jumătate până în 2030 a cantitatii de pesticide folosite în agricultură.

Directorul executiv CRPE a punctat la același eveniment „temele majore care se vor negocia în perioada următoare și în care trebuie să se găsească soluții pentru ca agricultura din Europa să reziste poli-crizelor și să se dezvolte ținând cont de limitele naturii și a ecosistemelor”:

• ecoscheme vs eco-condiționalități (more for more)
• legea privind restaurarea naturii (Legea ar impune statelor membre să ia măsuri pentru a restaura cel puțin 20% din terenurile și mările UE până în 2030 și toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.)
• noile norme UE de reducere a defrișărilor
• pesticide (neonicotinoide)
• agricultura inteligentă (tehnologie și inovații)â
• Inovațiile în îngrășăminte neutre din punct de vedere al carbonului
• noile tehnologii genetice care dezvolta soiuri mai rezistente la boli și mai adaptate la schimbarile climatice
• inteligența artificială, agricultura de precizie (a treia revoluție agricola) reduce impactul asupra mediului prin reducerea consumului de apa și de input-uri

Fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș, actual europarlamentar și candidat la alegerile din 9 iunie pentru Parlamentul European, care a fost prezent la dezbatere a menționat câteva idei și soluții la problemele ridicate de cei din sector.

„Ar trebui regândit sistemul Politicii Agricole Comune (PAC). Nici agricultorii n-au de câștigat luptându-se, nici ONGng-urile nu au, să începem să ne gândim ce vrem de fapt de la modelul alimentar și social la nivel european.

Câteva măsuri care au fost luate la nivelul UE au fost pe termen scurt, până regândim complet sistemul. Și trebuie regândit înainte să începem discuția pe bugetul multianual care e la mijlocului anului viitor. Dacă intrăm pe discuția pe bugetul multianual fără o idee pe ce vrem să facem cu PAC atunci agricultură va redeveni element de negociere pentru echilibrare bugetară.

Ambele părți au argumente: dăm susținere financiară și celor care poluează, dar dansul zice că el de fapt îi pentru că compensează prețurile. Și atunci, asta zic, fiecare are dreptate, dar trebuie să stabilesc obiectivele – ce cantități, ce calitate și care e legătură cu sănătatea publică, când vorbim de produse chimice eu sunt de acord că în România folosirea pesticidelor e mult redusă față de alte țări dar hai să fim sinceri – avem zone cu zero tratament și zone cu supratratament. Ar trebui să avem doar media națională și să vedem și cum facem să-i încurajăm pe cei care tratează mai mult, să scadă.”, a spus Cioloș.

El a mai spus că trebuie simplificată birocrația PAC: „Să înlocuim eco-conditionalitățile cu ecoscheme și să compensăm fermierii pentru ce fac” și a mai adăugat că „nu e suficient să vizăm doar producția agricolă. Trebuie responsabilizat tot lanțul alimentar – și procesator, și distribuitor, și supermarket. În circuitele scurte cred că se va ajunge la un sistem de certificare de responsabilitate între cei doi. La lanțul lung se pierde responsabilitatea asta”, a mai adăugat fostul comisar european.

—–

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.