Probabilitatea ca Beijingul să clipească primul este redusă, în timp ce războiul comercial declanșat de Trump intră pe un teritoriu nou și neexplorat

Loviturile de început par a fi o amintire îndepărtată. În ianuarie, președintele american Donald Trump a amenințat că va impune un tarif de 10% asupra importurilor chineze. Mai puțin de trei luni mai târziu, tariful este acum de 104%. China a condamnat tarifele. Pe lângă aplicarea propriului tarif reciproc de 84% asupra importurilor americane, Beijingul a dus și un război al cuvintelor, notează The Guardian.

„Când suntem provocați, nu vom da niciodată înapoi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian. Ministerul Comerțului a declarat: „China va lupta până la capăt dacă partea americană este hotărâtă să meargă pe o cale greșită”. Beijingul a promis contramăsuri suplimentare.

Măsurile de tip „dintre pentru dinte” ar putea stârni temeri legate de o cursă până la limita de jos, cu oameni obișnuiți care suferă pe măsură ce cresc prețurile și temerile legate de o recesiune globală.

Dar, deși economia Chinei a fost afectată în ultimii ani de propriile provocări, atunci când vine vorba în special de tarife, este puțin probabil ca Beijingul să clipească primul.

„Pentru președintele Xi, există un singur răspuns viabil din punct de vedere politic la ultima amenințare a lui Trump: Să-i dăm drumul! După ce a surprins deja publicul intern cu un tarif reciproc energic de 34%, orice aparență de retragere ar fi nesustenabilă din punct de vedere politic”, spune Diana Choyleva, fondator și economist șef la Enodo Economics, o firmă de prognoză.

Unul dintre cei mai folositori factori în favoarea Beijingului este faptul că SUA sunt mult mai dependente de importurile chinezești decât China de SUA.

Principalele produse pe care SUA le importă din China sunt bunurile de consum, cum ar fi smartphone-urile, calculatoarele și jucăriile. Săptămâna trecută, analiștii de la Rosenblatt Securities au prezis că prețul celui mai ieftin iPhone disponibil în SUA ar putea crește de la 799 de dolari la 1.142 de dolari – și asta când tarifele impuse de Trump Chinei erau de doar 54%. „Trump nu poate arunca în mod credibil vina asupra Chinei pentru aceste dificultăți economice”, spune Choyleva.

În schimb, bunurile pe care China le importă din SUA sunt bunuri industriale și de producție, cum ar fi boabele de soia, combustibilii fosili și motoarele pentru avioane. Este mult mai ușor ca creșterile de prețuri la aceste mărfuri să fie absorbite înainte ca un consumator să scoată  bani din portofel – sau, în cazul Chinei, smartphone-ul – pentru a plăti.

În plus, acesta nu este primul război al Chinei. De la primul război comercial al lui Trump cu China în 2018, Beijingul a intensificat comerțul cu alte țări, devenind astfel mai puțin dependent de SUA. Între 2018 și 2020, exporturile de boabe de soia ale Braziliei către China au crescut cu peste 45 % față de media 2015-2017, în timp ce exporturile SUA au scăzut cu 38 % în aceeași perioadă. China este în continuare cea mai mare piață pentru produsele agricole americane, dar piața este în scădere, ceea ce îi afectează pe fermierii americani. În 2024, SUA a exportat în China produse agricole în valoare de 29,25 miliarde de dolari, în scădere de la 42,8 miliarde de dolari în 2022.

China are și alți ași în mânecă. Marți, doi bloggeri naționaliști influenți au publicat liste identice de posibile represalii chineze, pe baza unor surse. Ministerul chinez de Externe a refuzat să comenteze articolele, dar nu a negat nici conținutul acestora.

Sugestiile includeau suspendarea cooperării privind controlul fentanilului, investigarea câștigurilor de proprietate intelectuală ale companiilor americane în China și interzicerea filmelor de la Hollywood. În ceea ce privește ultimul punct, un embargo de sus în jos ar putea să nu fie necesar. În trecut, China a permis naționaliștilor online să inițieze campanii de boicot la nivel local. În 2017, consumatorii chinezi au participat la o campanie masivă de excludere a lanțului sud-coreean de supermarketuri Lotte, ca răspuns la implicarea conglomeratului într-o afacere care a permis instalarea unui sistem american de apărare antirachetă în Coreea de Sud, pe care China l-a considerat o amenințare la adresa securității. Aproape jumătate din cele peste 100 de magazine ale companiei din China continentală au fost forțate să se închidă.

Avantajele strategice ale Chinei nu o fac complet imună la un război comercial. Piețele bursiere din China și Hong Kong sunt în scădere. Beijingul nu a găsit încă o modalitate de a stimula în mod semnificativ cererea internă, lucru pe care economiștii îl consideră esențial pentru o economie cu adevărat rezistentă la tarife.

Impactul politic al tarifelor impuse de Trump, împreună cu teama că SUA încearcă să întoarcă alte țări împotriva Chinei, împinge relațiile dintre SUA și China la un nivel minim istoric. „Nu-mi amintesc să fi fost vreodată atât de pesimist cu privire la traiectoria relațiilor SUA-China”, a scris analistul chinez Bill Bishop într-un buletin informativ. „Relația comercială este pivotul dintre cele două țări și, pe măsură ce aceasta se destramă, ar trebui probabil să ne așteptăm ca și alte domenii să fie mai tensionate.” Dar în timp ce administrația Trump vorbește despre „țăranii chinezi” și sugerează că China joacă cu o mână slabă, este puțin probabil ca Beijingul să dea înapoi prea curând.