Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a probei de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională – ediția din 2021, analiză realizată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) și publicată recent. Cercetarea scoate în evidență o serie de probleme acute legate de relevanța acestui examen, prin raportare la obiectivele sale. Proba de limba și literatura română a atras, în acel an, cel mai mare număr de contestații, iar cele mai multe note au determinat schimbarea notei.

Potrivit cercetării (integral aici), disponibilă în acest moment doar ca document-sinteză, parte a unui raport mai larg, problemele încep încă de la prevederile actualei legi și punerea lor în aplicare, printr-o distanță ce apare “între curriculum și evaluare”. Prima concluzie enunțată în raportul citat spune că, astfel, e generată “o direcționare a predării/ învățării către disciplinele de examen, în detrimentul formării/exersării/dezvoltării competențelor cheie; ca atare, se poate spune că efectul backwash este previzionat prin lege”.

Tot la nivel cadru, este remarcată concurența între curriculumul oficial și programa de evaluare, care “conduce la backwash” (adică influența examenelor asupra predării/învățării). Anume, afirmă sinteza publicată de CNPEE, “impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor, pe un model curricular anterior, precum și din cauza perpetuării evaluării în aceeași direcție.” Analiza constată că “deși declară conformitatea cu curriculumul oficial, programa de evaluare rămâne tributară curriculumului anterior (…) și produce confuzii prin menționarea – eronată – a unor etape intermediare în dezvoltarea competențelor specifice care ar fi prezente în programa școlară”.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro