Problemele elevilor și studenților maghiari la învățarea limbii române/ ”Studenții maghiari comunică în engleză cu colegii lor români”/ Programa și metoda de învățare pentru liceu, modificate abia anul trecut

Studenții de etnie maghiară susțin că nivelul lor de cunoaștere a limbii române ar fi fost mult mai ridicat dacă ar fi învățat în școală această limbă ca o limbă străină. În plus, reclamă ei, nu e corect ca pentru ei să existe același examen de bacalaureat, la fel ca nativii în limba română.

Programa de învățământ s-a modificat în 2012, dar a fost aplicată începând cu clasa 0, astfel că tinerii care sunt acum studenți nu au beneficiat de modificări. Mai mult, nu sunt modificări decât până la clasa a X-a inclusiv. Programa școlară de liceu a rămas neschimbată la clasele a XI-a și a XII-a.

O întâlnire a studenților de la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca (universitate finanțată de statul ungar, n.r.) cu Cristian Ivaneș istoric, politolog și jurnalist, arată faptul că studenții și-ar fi dorit să aibă cunoștințe mai multe de limbă română, însă sistemul nu i-a ajutat.

Cristian Ivaneș este cadru didactic asociat la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și a filmat o întâlnire, pe acest subiect cu o parte din studenții de etnie maghiară de la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene.

”Elevii maghiari ajung în școală fără să știe deloc limba română, sau foarte, foarte puțin și le este foarte greu să recupereze și să învețe limba precum un nativ”, spune Cristian Ivaneș.

”Nu am dat un… explicarea eu nu înțelege gramatica în limba română. Literele da, dar gramatica, foarte greu”, încearcă să explice o studentă faptul că i-a fost foarte greu să învețe gramatica limbii române.

”Cred că în școală a fost bine predată limba română, dar eu am fost întotdeauna foarte leneș și nu am învățat prea mult. Am foarte mulți prieteni maghiari, pentru că în Cluj există o societatea maghiară și acolo am fost confortabil. Cred totuși că ar fi fost mai bine ca limba română să fi fost predată ca limbă străină. De exemplu, engleză. Cred că vorbesc mai bine engleză decât română, pentru că limba englez a fost predată ca limbă străină”, spune un alt student.

Sandor, un student din Reghin spune că nu l-a ajutat faptul că nu a avut prieteni români.

”Eu nu am prieteni români. Nu am. E greșeala mea, cred. Intenționat nu am, din cauză că nu pot să vorbesc atât de bine românește. La școală nu cred că a fost pus accentul pe gramatică, la Reghin. Acolo sunt mai mulți locuitori români decât maghiari, iar limba română a fost predată ca limbă maternă. Vorbesc destul de bine limba română, dar nu pe cât aș fi vrut. Asta a fost problema”, spune studentul.

”Eu nici nu am auzit pe cineva să vorbească limba română, înainte să ajung în școală. Da, am învățat pe de rost”, explică o altă studentă.

Csilla Kato, directorul artistic al ASTRA Film Festival, susține și ea ideea că sistemul de prădare a limbii române pentru elevi de etnie maghiară trebuie schimbat.

”De un timp am văzut în foarte multe cazuri că studenții maghiari comunică în engleză cu colegii lor români, în Cluj de exemplu. Nimeni nu îi blamează pentru nivelul lor de engleză, limbă pe care o știu mai bine majoritatea oricum, dar sunt criticați pentru nivelul de limbă română la care au reușit să ajungă.

Am văzut și situații dramatice din cauza necunoașterii limbii, în Tg Mureș, unde am fost internată cu fetița mea. Era o fetiță din Secuime, care nu știa nimic în limba română, și era la terapie intensivă după o operație pe cord deschis. Mama ei murise într-un accident, și era singură… La vizita medicală asistam eu să spună ce o doare. În general, la medici și la tribunal este absolut acută și cumplită situația maghiarilor din cauza acestui sistem păgubos”, spune Kato Csilla pentru G4Media.

Ea susține că cerința bacalaureatului în limba română pentru minorități este discriminatorie.

”Cerința bacalaureatului din limba română pentru minorități egală cu cea pentru etnicii români, însă este o cerință absolut discriminatorie, în condițiile în care este o cerință care nu se poate atinge, și sistemul de învățământ nu poate să asigure învățarea limbii române.

Cu orice metodă din sistem școlar nu poți să ajungi să atingi un nivel egal cu nativii, și să ai cerință de Bacalaureat din limbă română egală cu etnicii români. Aici este problema cea mare de fapt. Că sistemul de predare nici nu este făcut să poți învață o limba străină, cum e orice limba străină, și în nici un caz nu te poate aduce la nivelul cerințelor Bacalaureatului.

Sistemul de învățământ, curricula și cerințele pentru bacalaureatul în limba română ar trebui să fie ceva, care se poate învață în școală. Ori, în momentul de față, dacă reușești să dai bacalaureatul în limba română, nu înseamnă, că știi și limba română. Dovadă este exemplul meu. Eu am învățat în școală maghiară, cu limba română obligatorie 12 ani plus grădiniță, am reușit să dau examenul de bacalaureat în limba română, dar învățam mecanic pentru examen, și nu știam să spun o propoziție clară, nici vorbă să mă exprim oral în limba română.

Asta, fiindcă sistemul școlar nu te învață să știi limba română. Cum nici azi nu învață”, spune Kato Csilla.

Modificările din ultimii ani în programa de învățământ pentru limba română predată maghiarilor 

Acum, elevii de etnie maghiară învață la școală Limba română după un curriculum nou, diferit de cel aplicat majorității, iar la examenul de Evaluare Națională ei susțin proba de Limba română cu subiecte diferite de cele pe care trebuie să le rezolve elevii români, potrivit publicației EduPedu. Currriculumul s-a modificat din 2012 astfel încât elevii aparținând minorităților naționale să studieze limba română diferit de modul în care o învață nativii, iar modificarea curriculară a ajuns în prezent până la clasa a X-a. Programa școlară de liceu a rămas neschimbată la clasele a XI-a și a XII-a.

În 2021, primul an în care elevi de etnie maghiară au susținut la Evaluarea Națională examenul de Limba română cu subiecte diferite de cele ale elevilor majoritați, liderul UDMR Kelemen Hunor declara, citat de EduPedu: „În acest an, pentru prima dată, elevii claselor maghiare au susținut examene conform unei curricule diferențiate la limba și literatura română, iar subiectele au fost, de asemenea, în conformitate cu materia studiată de ei. Putem spune că, per ansamblu, elevii claselor maghiare au avut performanțe mai bune decât media națională. Acesta este un rezultat important după o perioadă dificilă în care desfășurarea cursurilor, prezența fizică la ore a fost destul de deficitară în acest an școlar.

Rata de promovare în rândul elevilor maghiari este de 77,09%. Desigur, se poate spune imediat că trebuie raportat acest rezultat la anul școlar anterior, dar atunci să îl comparăm cu cel din 2018, nu cu cel din 2020, pentru că și acela a fost un an dificil.”

De precizat că Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România avertiza în 2021 că, deși curriculumul este schimbat, „nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române. Lipsa acută de manuale și de materiale didactice, întârzierea cu 3 ani în elaborarea cerințelor și a standardelor evaluării, precum și incertitudinea, inconsecvența și lipsa de formare profesională pentru profesorii care utilizează noul curriculum, au condus la rezultatele nesatisfăcătoare ale acestei simulări” (declarația integrală, pe EduPedu.ro)