Problemele fermierilor: Cresc costurile de înființare a culturilor, scade accesul la creditare, concurență din partea cerealelor ucrainene (Op-ed)

În anul agricol 2022-2023, fermierii din România s-au confruntat cu o gamă complexă de provocări care au avut efecte negative atât asupra profitabilității afacerilor agricole, cât și asupra pieței de agribusiness la nivel general.

Războiul din Ucraina a adus o creștere a prețurilor input-urilor la nivelul întregii Uniunii Europene, ca urmare a sancțiunilor UE asupra materiei prime din Federația Rusă.

Conform unui articol publicat de Parlamentul European, Rusia este cel mai mare producător de îngrășăminte la nivel mondial și al doilea cel mai mare exportator de potasiu, UE importând 60% K și 35% din fosfați.

Pe lângă această situație deosebită, reducerea unor facilități fiscale pentru agricultură, creșterea taxelor și impozitelor, inflația și întârzierea plăților de subvenții au afectat în mod direct business-urile fermierilor.

Scăderea productivității și a apetitului de creditare

Deși România a cunoscut o ascensiune rapidă a agriculturii în 2010-2015, respectiv 2017-2020, moment la care țara noastră a depășit media UE în ceea ce privește Productivitatea Totală a Fermei (TFP), acum observăm o scădere, ca urmare a multiplelor provocări pe care fermierii din România le-au avut de înfruntat.

Termenul TFP se referă la eficiența și randamentul total al producției, evidențiind modul în care toți factorii de producție sunt folosiți pentru a genera bunuri într-o perioadă de timp. Evaluarea TFP ține cont în mod special de utilizarea eficientă a resurselor, nivelul de automatizare/modernizare și timpul de funcționare al echipamentelor.

Scăderea productivității se reflectă și în situația creditelor oferite în agricultură, unde se observă un trend descendent comparativ cu anii anteriori.

Conform unui studiu lansat de Banca Națională a României, în anul 2023 au fost acordate 458 milioane euro de către instituțiile bancare, mult sub nivelul din 2022, când suma a fost de 832 milioane euro. Un fenomen similar se observă similar și în cazul IFN-urilor, în 2023 agricultorii fiind creditați cu 333 milioane de euro, față de 432 milioane de euro în anul anterior.

Aceste evoluții evidențiază reținerea pe care principalii creditori o au față de sectorul agricol, dat fiind faptul că problemele din piață afectează în mod direct profitabilitatea fermierului.

Impactul cerealelor din Ucraina

Conform portalului Agrogo, UE a importat în perioada iulie 2022 – iunie 2023 aproximativ 14.973.000 tone porumb, față de 8.104.000 în anul anterior și 6.067.000 tone grâu de panificație comparativ cu 351.493 tone în perioada iunie 2021 – iulie 2023.

În același timp, ulterior retragerii din Acordul Grânelor, autoritățile din Rusia au negociat în mod direct cu cele din statele africane, oferind preț de dumping pentru vânzarea cerealelor. Spre exemplu, în Egipt, Federația Rusă a oferit un discount de 2/3 din prețul cotației bursiere, ceea ce a făcut aproape imposibilă vânzarea cerealelor pentru fermierii români într-o piață tradițională.

Impactul războiului s-a reflectat și în prețul cerealelor, existând un apogeu la scurt timp de la invazia rusească. Din păcate, această acțiune a distorsionat piața, fermierii europeni – și implicit și cei români – fiind afectați de costuri ridicate la achiziția de inputuri și prețuri reduse la vânzarea cerealelor.

La mijloc de noiembrie 2023, la DAP Constanța, prețurile cerealelor erau următoarele:

• 941.46 lei/t grâu furajer;

anul agricol 2022-2023, costul de înființare al culturii a fost de aproximativ 5.000 lei, ceea ce înseamnă că pentru a obține profit, un fermier a avut nevoie de o producție de 5.3 t/ha;

• 916.47 lei/t porumb;

Cost înființare cultură: 5.000 lei, pentru profit fiind necesare 5.4 t/ha;

• 2031.34 lei/t rapiță;

Cost înființare cultură: 5.800 lei, pentru profit fiind necesare 2.8 t/ha;

• 1816.24 lei/t floarea soarelui;

Cost înființare cultură: 5.800 lei, pentru profit în fermă fiind necesare 3.2 t/ha.

Concluzie: nevoia de finanțare a crescut. În acest context, fermierii au nevoie de cât mai multe alternative de finanțare pentru a putea face față provocărilor complexe cu care se confruntă.

Bogdan Lucian Cumpănașu este Country Manager la compania de finanțare agricolă LANDE