Procuroarea Florentina Mirică cere Înaltei Curți să sesizeze CJUE: a greșit când a pus la dispoziția părților documentele clasificate prin care DIPI i-a cumpărat un AUDI A8 lui Gabi Oprea? Demersul ar putea avea consecințe în dosarul 10 august și asupra modificărilor PSD-ALDE la legile justiției

Procuroarea Florentina Mirică de la Parchetul Capitalei (ex-DNA) cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) să sesiseze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cadrul procesului deschis împotriva ei de inspecția Judiciară (IJ), se arată în întâmpinarea depusă la instanță și consultată de G4Media.ro. Mirică solicită ICCJ să întrebe CJUE:

1. dacă a greșit atunci când a pus la dispoziția părților din dosar informații secrete, dar care nu au pus în pericol securitatea națională, în temeiul dreptului la un proces echitabil? E vorba de 8 procese verbale care conțineau informații secrete, printre care cele privind achiziționarea de către DIPI, serviciul secret al MAI, din fondurile operative destinate descoperirii faptelor de corupție, a unei limuzine AUDI A8 pentru fostul ministru de Interne Gabriel Oprea.
2. dacă România are obligația de a respecta actul privind condițiile de aderare la UE în care se precizează că statul român trebuie să combată marea corupție (inclusiv corupția din magistratură) prin intermediul DNA și să respecte independența parchetului anticorupție?

Care este miza. Pe lângă miza din procesul dintre Mirică și IJ, demersul de sesizare a CJUE cu privire la dreptul părților la documentele cauzei ar putea avea efecte și în dosarul 10 august privind violențele jandarmilor asupra cetățenilor pașnici, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a desecretizat doar 7 din cele 8 documente a căror declasificare a fost cerută de Parchetul militar (detalii aici).

În plus, o eventuală decizie a CJUE privind obligativitatea României de respectare a condițiilor de aderare la UE ar putea avea efecte asupra modificărilor legilor justiției operate de PSD-ALDE. De exemplu, în legătură cu înființarea Secției de anchetare a magistraților, au explicat sursele G4Media.ro.

La anexa IX, paragraful I, alineatul 4, din actul privind condițiile de aderare la UE se arată că România trebuie:

„Să accelereze considerabil lupta împotriva corupţiei, în special împotriva corupţiei la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicări riguroase a legislaţiei anticorupţie şi a independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), precum şi prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingător al activităţii PNA în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Parchetului Naţional Anticorupţie trebuie să i se asigure personal, resurse financiare şi de formare, precum şi echipamentul necesar pentru îndeplinirea funcţiei sale vitale“.

Or, corupția din magistratură este parte componentă a marii corupții, ceea ce este de competența DNA. Prin modificările la legile justiției, PSD-ALDE au luat corupția din magistratură din competența DNA și au dat-o Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului general, au explicat sursele G4Media.ro.

Val de cereri de sezizare a CJUE din partea magistraților români. Nu este prima dată când un magistrat cere sesizarea CJUE cu privire la nerespectarea obligațiilor europene de către România. Pe 29 ianuarie și 8 februarie, Tribunalul Olt și Curtea de apel Pitești trebuie să decidă dacă sesizează CJUE, la solicitarea Forumului Judecătorilor din România și a Mișcării pentru Apărarea Statutului Procurorilor. Vezi mai multe aici.

Context

Mirică a fost anchetată disciplinar de IJ pentru că, în februarie 2016, în dosarul DIPI privindu-l pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, „a luat decizia de a asigura accesul inculpaților și al avocaților acestora la probele clasificate ale cauzei“, potrivit documentului citat. Secția pentru procurori a CSM a respins acțiunea disciplinară împotriva lui Mirică, iar 4 judecători de cameră preliminară de la ICCJ au validat probele declasificate de către procuroare. Cu toate acestea, IJ a contestat decizia CSM la ICCJ. Procesul are termen pe 25 februarie.

Citește mai jos pe larg informația și argumentele juridice ale procuroarei Florentina Mirică.

Procuroarea a solicitat ICCJ să întrebe CJUE dacă a greșit atunci când a interpretat și a pus în practică o directivă UE din 2012, netranspusă încă de Parlamentul României în legislația internă, deși parlamentarii aveau această obligație până pe 2 iunie 2014.

„Vă rog să sesizați CJUE cu o cerere de decizie preliminară privind interpretarea articolului 7 din Directiva 2012/13/UE, privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, în sensul de a invita Curtea să examineze dacă procurorul de caz și, respectiv, judecătorul învestit cu soluționarea unei cauze penale au obligația sau pot să hotărască accesul sau refuzul accesului persoanei suspectate sau învinuite ori a avocaților acestora la probele clasificate, într-un stat membru care nu are reglementată în legislația națională o procedură judiciară de refuz al accesului la anumite probe ale cauzei penale ori o procedură de control judiciar al unui asemenea refuz“, se arată în solicitarea către ICCJ de sesizare a CJUE.

Ce spune Directiva 2012/13/UE la articolul 7, alineatul (2), „Dreptul de acces la materialele cauzei“:

„Statele membre se asigură că autoritățile competente acordă persoanelor suspectate sau învinuite sau avocaților acestora accesul cel puțin la toate mijloacele de probă aflate în posesia lor, indiferent dacă sunt în apărarea sau împotriva persoanelor suspectate sau acuzate, pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor și pentru a pregăti apărarea”;

Excepția de la regulă este menționată în alineatul (4) al aceluiași articol 7:

„Prin derogare de la alineatele (2) și (3), cu condiția ca aceasta să nu aducă prejudicii dreptului la un proces echitabil, accesul la anumite materiale poate fi refuzat, în cazul în care astfel de acces ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important, ca de exemplu în cazurile în care accesul poate prejudicia o anchetă în curs sau poate afecta grav securitatea internă a statului membru în care se desfășoară procedurile penale. Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispozițiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar”, se arată în Directiva 2012/13/UE la articolul 7.

Or, Mirică a interpretat că declasificarea probelor nu ar fi afectat securitatea națională și le-a pus la dispoziția părților. Ea a invocat dreptul la un proces echitabil atunci când a luat decizia de a pune toate documentele cauzei la dispoziția părților din dosar, potrivit articolului 10 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

„Procurorul a constatat că o parte dintre informațiile clasificate nu vizau securitatea națională, ci erau documente cu un conținut fals, care au fost clasificate în scopul ascunderii caracterului lor fraudulos (cheltuieli voluptuarii, sub pretextul unor acțiuni operative)“, a arătat Mirică.

Documentul privind limuzina lui Gabriel Oprea. Ea este acuzată de IJ că a pus la dispoziția părților din anchetă 8 procese-verbale, deși conțineau citate din documente clasificate „secret de serviciu”, „secret” și „strict secret”.

Unul dintre aceste procese-verbale conține informații secrete despre achiziționarea de către DIPI (serviciul secret al MAI) a unei limuzine de lux pentru fostul ministru de interne și vicepremier din Guvernul Ponta, Gabriel Oprea. Achiziția s-a făcut cu bani din fondurile operative secrete destinate descoperirii faptelor de corupție. Cei de la DIPI s-au apărat la DNA și au susținut că aveau informații că Gabriel Oprea era urmărit de un serviciu secret străin și avea, deci, nevoie de protecție și de această limuzină de lux. Ei nu au explicat totuși de ce au cumpărat mașina din fondurile operative destinate descoperirii faptelor de corupție.

 Mirică cere sesizarea CJUE și cu privire la nerespectarea Tratatului de aderare al României la UE.

„În actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, a fost reglementată, în anexa IX, paragraful I, alineatul (4), obligația României de a asigura o independență efectivă Parchetului Național Anticorupție (denumit în prezent Direcția Națională Anticorupție).

Întrebarea ce derivă din interpretarea normei comunitare, coroborate cu Constituția statului membru este dacă declanșarea unei proceduri disciplinare împotriva unui procuror al Direcției Naționale Anticorupție, pentru modul în care a înțeles să aplice în mod direct prevederile unei directive neimplementate în termen în legislația națională, în beneficiul persoanei acuzate, nu constituie o încălcare a obligației statului membru de a asigura independența efectivă a Direcției Naționale Anticorupție, asumată prin actul de aderare la Uniunea Europeană”, a arătat Mirică în întâmpinarea către ICCJ.

În plus, ea a argumentat că, potrivit articolului 148 alin. (2) din Constituție, România este obligată să respecte Tratatul de aderare la UE:

„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare“, se arată în Constituție.

Ce s-a întâmplat cu dosarul DIPI privindu-l pe Gabriel Oprea. Dosarul privind cheltuirea fondurilor operative destinate descoperirii faptelor de corupție ale DIPI (serviciul secret al MAI) pentru limuzina și jacuzzi pentru ministrul Gabriel Oprea a fost trimis de procuroarea Florentina Mirică pe masa ICCJ în mai 2016. De atunci, procesul bate pasul pe loc din cauza lacunei legislative privind asigurarea accesului părților la documentele clasificate. Următorul termen de judecată este pe 19 martie 2019.

Foto: Florentina Mirică (Inquam Photos/ Octav Ganea)