Procuroarea Mirică a contestat la Înalta Curte decizia de clasare a dosarului DIPI, în care foştii şefi ai serviciului secret al MAI erau acuzaţi că ar fi tocat banii pe petreceri, băutură, parfumuri, lux şi protocol

Fosta procuroare DNA, Florentina Mirică, a contestat la Înalta Curte decizia de clasare a dosarului DIPI de către foștii ei șefi din DNA, potrivit site-ului ICCJ. Plângerea lui Mirică are termen pe 7 februarie. Mirică a plecat din Parchetul anticorupție după ce fostul ei șef direct, procurorul Dănuț Volintiru, i-a infirmat rechizitoriul din dosarul DIPI și a dispus închiderea lui cu argumente hilare potrivit cărora banii tocați de șefii serviciului secret al MAI pe petreceri și băutură erau, în realitate, ”nevoi operative care țin de desfășurarea activității instituției”.

Mirică a contestat inițial decizia de clasare la șefa interimară a DNA, Anca Jurma, dar după ce aceasta s-a abținut, plângerea a fost respinsă de Marius Iacob, unul dintre adjuncții șefului DNA.

Argumentele lui Mirică din plângerea de la ICCJ. Ea susține că are un interes legitim ca procuror de caz pentru a contesta închiderea dosarului.

”În ceea ce privește calitatea procesuală a subsemnatei, aceasta se desprinde din faptul că am un interes legitim afectat de ordonanța în cauză, întrucât considerentele acestui act procesual conduc la o concluzie lipsită de echivoc: procurorul care a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și a emis rechizitoriul ar fi interpretat în mod eronat și într-o manieră imputabilă probatoriul și normele legale. Având în vedere că o astfel de infirmare imputabilă, concomitentă cu clasarea cauzei, constituie un criteriu de evaluare profesională (concomitent cu linșajul mediatic), cu consecințe asupra obținerii calificativului profesional și, în consecință, asupra posibilităților legale de promovare în cariera de magistrat, apreciez că mă încadrez în categoria persoanelor care justifică interesul legitim de a contesta legalitatea și temeinicia ordonanței nr. 309/II-1/2018, din 09.11.2018”, arată Mirică în plângerea depusă la ICCJ și consultată de G4media.ro.

Ea susține că este necesar un control judecătoresc asupra deciziei de clasare.

”Ordonanța de infirmare și clasare a cauzei, fără a fi supusă unui control judecătoresc, nu constituie un temei pentru a se solicita revizuirea cauzelor în care au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției, astfel încât suntem în situația în care prin hotărâri judecătorești definitive s-a stabilit vinovăția complicilor (în cazul infracțiunilor de deturnare de fonduri), iar față de autori s-a dispus clasarea cauzei pentru că faptele nu există (inclusiv falsul intelectual în raport cu înscrisuri anulate de instanța de judecată, în urma declarării lor în procesul penal ca fiind false)”, arată Mirică în plângere.

Fosta procuroare DNA a fost nemulțumită mai ales de concluzia procurorului şef de Secţie, Dănuţ Volintiru. Potrivit acestuia din urmă, „din probele administrate în cauză nu rezultă că (foştii sefi ai DIPI – n.r.) şi-au însuşit bani sau bunuri ori că au deturnat fondurile operative, contrar dispoziţiilor legale”.

„Această concluzie este contrazisă flagrant de probatoriul administrat şi analizat în amănunt în rechizitoriu, precum şi de faptele cu privire la care există autoritate de lucru judecat, în baza acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei încheiate cu inculpaţii Năbârjoiu Horaţiu-Virgil şi Dedu Ionel-Marius. Ordonanţa criticată nu răspunde punctual la argumentele, probele şi raţionamentul procurorului de caz, nu explică cum fiecare achiziţie (bandă de alergat, amenajarea unor locuri de joacă pentru copiii angajaţilor, cadouri de protocol interinstituţional etc., toate fără legătură cu vreo acţiune sau misiune ori cu vreo lucrare înregistrată la vreun nivel al instituţiei) se circumscrie destinaţiei legale de realizare a securităţii naţionale. Alegaţia potrivit căreia lucrătorii serviciilor de informaţii, inclusiv cei cu atribuţii pur administrative, pot efectua cheltuieli de orice natură din fondurile operative destinate realizării securităţii naţionale nu are suport legal şi aruncă în derizoriu eforturile statului român de a bugeta cel mai strategic domeniu de apărare a fiinţei naţionale. Este lipsită de suport legal şi alegaţia potrivit căreia răspunderea materială înlătură răspunderea penală, precum şi faptul că nerespectarea clasificaţiilor bugetare ar constitui o simplă contravenţie”, a explicat Mirică.
Doi dintre ofiţerii DIPI, acuzaţi de procuroarea Mirică că au deturnat fondurile operative, au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei şi Tribunalul i-a condamnat la câte un an de închisoare cu suspendare. În plus, instanţa a dispus anularea documentelor justificative întocmite în fals. Este vorba de comisarul şef, Ionel Dedu, adjunctul Diviziunii de Tehnică operativă din DIPI şi ofiţerul de legătură al DIPI cu NATO şi UE, Virgil Năbârjoiu.

Procuroarea Mirică consideră şi că „în mod eronat s-a atestat că inculpaţii nu aveau calitatea de ordonatori de credite, în ceea ce priveşte fondurile operative”. „Procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei (Dănuţ Volintiru -n.r.) a făcut o confuzie voită în cuprinsul ordonanţei de infirmare, între calitatea de ordonator de credite în cadrul D.I.P.I., în ceea ce priveşte fondurile operative şi, respectiv, calitatea de ordonator de credite, în ceea ce priveşte fondurile obişnuite. Confuzia este intenţionată, pentru a servi interesului de a argumenta necesitatea clasării cauzei (…) În esenţă, legislaţia secundară prevedea că fondurile operative puteau fi ordonanţate la plată de către şefii structurilor D.I.P.I., până la un anumite plafoane, de către secretarul de stat şi, respectiv, subsecretarul de stat, până la limita superioară a sumei de 50.000 euro şi, în mod nelimitat în ceea ce priveşte cuantumul sumei de bani, de către ministrul Afacerilor Interne”, arată Mirică în plângerea către ICCJ.

Fostul anchetator DNA susţine că este nelegală şi clasarea acuzaţiilor faţă de fostul ministru de Interne, Petre Tobă. Când a închis dosarul, procurorul Volintiru a argumentat că Tobă nu s-ar face vinovat de infracţiunea de favorizare a făptuitorului prin faptul că a refuzat să desecretizeze documentele justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale DIPI. Tobă nu ar fi declasificat toate documentele după ce ar fi primit un punct de vedere de la CSAT în care era sfătuit în acest sens.

„D.I.P.I. s-a adresat şi Departamentului Securităţii Naţionale, din cadrul Administraţiei Naţionale, pentru a opina cu privire la punctul de vedere al C.S.A.T. (!?). Răspunsul negativ primit a fost semnat de către Oprişor Ion, consilier prezidenţial şi şeful Departamentului Securităţii Naţionale, membru al C.S.A.T., cel care, potrivit probelor administrate în dosarul nr. 20/P/2016 (dosarul prin care a fost trimis în judecată fostul ministru de Interne Gabriel Oprea – n.r.), a apelat în scris la generozitatea conducerii D.I.P.I., pentru a asigura o masă de protocol, din fondurile operative ale D.I.P.I., faptă pentru care inculpatul Nicoale Gheorghe (fostul şef al DIPI – n.r.) a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. 20/P/2016. Răspunsul formulat de către Oprişor Ion, care nu avea legitimitatea de a hotărî în locul C.S.AT., a fost formulat în termeni generali, fără a constitui un răspuns în concret la solicitarea DNA”, a contracarat Mirică.

Procuroarea Florentina Mirică a vrut să îi trimită în judecată pe foştii şefi ai DIPI şi pe fostul ministru de Interne, Petre Tobă, într-un al doilea dosar penal privind cheltuirea fondurilor operative destinate descoperirii infracţiunilor de corupţie pe petreceri, băutură, lux şi protocol.

Pe 9 noiembrie, rechizitoriul ei a fost infirmat şi clasat de şeful ierarhic superior, procurorul Dănuţ Volintiru. Nemulţumită, Mirică a plecat din DNA la Parchetul Bucureşti.

Vezi mai multe aici.

(Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea)