Procurorul care a deschis dosarul privind violențele jandarmilor de la mitingul din 10 august a fondat un ONG pentru apărarea justiției

Procurorul Bogdan Pîrlog de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, care a deschis dosarul privind violențele jandarmilor de la mitingul din 10 august, a înființat alături de doi colegi ONG-ul ”Asociația Inițiativa pentru Justiție”. Unul dintre obiectivele pe termen scurt ale ONG-ului este ”înlăturarea modificărilor nocive asupra legilor justiției și adoptarea unor modificări în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, GRECO, Raportului MCV, ale Parlamentului European și Comisiei Europene”, potrivit actului constitutiv.

Cei trei copreședinți ai asociației sunt Bogdan Pîrlog, Sorin Marian Lia și Ionuț Marcu.

În luna noiembrie, Inspecția Judiciară a dispus începerea cercetării disciplinare împotriva procurorilor militari Cosneanu Gheorghe, șeful secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, Codruț Mihalache și Bogdan Pîrlog. Cei trei sunt acuzați de abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 litera m din legea 303/2004, adică de ”nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”.

Surse din cadrul Inspecției au declarat pentru G4Media.ro că miza acestei acțiuni disciplinare ar fi, pe lângă intimidarea procurorilor, tentativa de a compromite actele deja administrate în dosar, aruncând suspiciunea de nelegalitate asupra acestora. Potrivit surselor citate, Inspecția Judiciară face referire la dispoziții care fie au fost abrogate, fie nu au fost puse în aplicare de peste un deceniu.

Obiectivele asociației, așa cum apar în actul de înființare:

I. Obiective pe termen scurt
· Înlăturarea modificărilor nocive asupra legilor justiției și adoptarea unor modificări în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, GRECO, Raportului MCV, ale Parlamentului European și Comisiei Europene.
· Promovarea în justiție a unor acțiuni necesare înlăturării consecințelor acestor modificări nocive ale legilor justiției. Stoparea procedurilor de revocare și numire a procurorilor în funcțile de conducere, controlate de către ministrul de justiție.
· Protejarea poliției judiciare de interferența factorului politic în activitatea și cariera ofițerilor și subofițerilor de poliție judiciară.
· Promovarea în spațiul public și în fața organismelor euroatlantice și internaționale a pericolului în care se află statul de drept în România prin atacurile concertate asupra justiției, comise prin intermediul activității unora dintre reprezentanții autorităților legislative și executive.
· Promovarea în spaţiul public a necesităţii menținerii statutului de magistrat al procurorului și apărarea efectivă a independenței acestuia.

II. Obiective pe termen mediu
· Înlăturarea implicării executivului în procesul numirii Procurorului General și a tuturor funcțiilor din parchet supuse aceleiași proceduri.
· Modificarea cadrului legislativ, în sensul preluării, în cadrul Ministerului Public (în continuare MP), a poliției judiciare, cu un termen limită clar stabilit. Într-o etapă inițială, sub forma detaşării ofițerilor și subofițerilor de poliție, selectați de către Ministerul Public, în cadrul tuturor Parchetelor (inclusiv cele de pe lângă Judecătorie), dublată de înlăturarea ministrului de interne din procesul decizional privind detașarea ofițerilor și subofițerilor de poliție. In etapa finală, preluarea definitivă în schema de personal a MP a ofițerilor și subofițerilor de poliție.
· Acordarea Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare CSM) a atribuțiilor de aviz conform în materia dispozițiilor legale și constituționale privind Autoritatea Judecătorească, organizarea și funcționarea justiției în general (inclusiv cu privire la dispozițiile de procedură civilă și penală, precum și cu privire la orice dispoziție de drept penal substanțial), statutul magistraților, organizarea și funcționarea poliției judiciare, orice alt domeniu de reglementare care ar interesa sistemul de justiție.
· Modificarea procedurii și condițiilor de alegere a procurorilor și judecătorilor în cadrul CSM. Membrii aleși judecători respectiv procurori, nu vor mai fi diferențiați în funcție de instanțe și parchete de grade diferite (art. 4-5 din Legea 304/2004). De asemenea instituirea unei singure circumscripții naționale pentru judecători și a uneia pentru procurori, astfel încât să nu mai fie posibilă influențarea procesului electoral prin intermediul conducerilor curților de apel, respectiv parchetelor de pe lângă acestea. Eliminarea procedurii desemnării candidaților de către adunările generale și a limitării numărului de candidați (art. 8-11 din Legea 304/2004).
· Acordarea CSM și MP a atribuției de sesizare a Curții Constituționale din România (în continuare CCR), inclusiv cu privire la controlul „a priori” al legilor și al ordonanțelor sau ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Totodată, extinderea atribuțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (în continuare ÎCCJ) privind sesizarea CCR și cu privire la controlul „a priori” al ordonanțelor sau ale ordonanțelor de urgență ale Guvernului.
· Independența bugetară a justiției. Preluarea, la bugetul instanțelor și parchetelor, a veniturilor obținute din taxe și amenzi judiciare.
· Alocarea din domeniul public a unor terenuri sau clădiri pentru a se asigura un sediu corespunzător pentru CSM, precum și demararea unui program de construire de noi sedii pentru unitățile de parchet și instanțe, sedii care să corespundă nevoilor bunei desfășurări a activității judiciare. Accesarea de fonduri europene pentru construirea şi dotarea acestor sedii.
· Dezvoltarea unui sistem automat, interconectat de generare automată a numărului unic.
· Majorarea numărului de grefieri, astfel încât fiecărui procuror să-i corespundă un grefier, cu un rol asemănător grefierului de ședință din cadrul instanței, adaptat specificului activității procurorului.
· Majorarea schemei de procurori și reorganizarea unităților de parchet. Reformarea circumscripțiilor instanțelor și a parchetelor de pe lângă acestea.
· Limitarea delegării procurorilor la o perioadă de maxim 6 luni pe an, fără posibilitatea prelungirii sau dispunerii unei noi delegări.
· Extinderea disp. art. 1341 din Legea 304/2004 și în cazul vacantării posturilor ca urmare a delegării.
· Desființarea actualei Inspecții Judiciare (în continuare IJ) și constituirea unui nou organism cu atribuții în efectuarea cercetării disciplinare. Modificarea procedurii de selecție a inspectorilor judiciari din cadrul noului organism (eliminarea participării în vreun fel a inspectorilor judiciari în funcție la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de inspector judiciar), majorarea vechimii în profesie necesară pentru ocuparea funcției de inspector judiciar, gradul profesional minim de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și limitarea numărului de mandate la unul singur.
· Înlăturarea paralelismelor privind sistemul de control al activității parchetelor astfel: restrângerea atribuțiilor viitoarei IJ strict la cercetarea disciplinară a magistraților cu privire la comiterea abaterilor disciplinare, fără a mai efectua verificările cu caracter general prev. de art. 74 alin1 lit b-d și h din Legea 317/2004, acestea urmând a fi incluse în controlul exercitat pe cale ierarhică de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate.
· Abrogarea dispozițiilor legale privind calitatea de titular al acțiunii disciplinare a ministrului justiției.
· Revenirea la reglementarea prin lege specială a salarizării și menținerea pensiei de serviciu.
· Reintroducerea unui sistem de compensare pecuniară aferent volumului suplimentar de muncă (corelativ cu stabilirea de către CSM a unor norme privind volumul maxim de activitate) și reintroducerea plăţii orelor suplimentare.
· Abrogarea disp. art. 4 din Legea 62/2011 cu privire la magistraţi. Atacarea respectivei dispoziţii la CCR, iar în cazul în care curtea îşi va menţine jurisprudenţa, promovarea unei acţiuni la CEDO (art. 11). Suplinirea, până în acel moment, de către Asociația Inițiativa pentru Justiție (în continuare AIJ) a lipsei unor organizații sindicale ale magistraților, care să apere și să reprezinte magistrații și drepturile acestora în relație cu celelalte autorități publice.
· Stabilirea, în temeiul art. 45 din Legea 303/2004, a unui număr de locuri pentru promovarea pe loc egal cu cel al magistraților înscriși la respectivul examen. Menținerea posibilității promovării pe loc până la gradul de către Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără fi condiționată de parchetul la care procurorul activează efectiv.
· Stabilirea unor criterii clare şi transparente cu privire la transferul, delegarea și detașarea magistraţilor.
· Stabilirea unei norme privind nr. maxim de dosare de soluţionat anual, corespunzător fiecărui procuror din compartimentul supraveghere-urmărire penală proprie. Similar, stabilirea unui sistem de normare şi pentru compartimentul judiciar.
· Modificarea procedurii de admitere în profesie, în special, eliminarea probei interviului.
· Modificarea dispozițiilor privind examenul de admitere în cadrul Institutului Național al Magistraturii (în continuare INM) în sensul că, în funcție de nota obținută, să se opteze pentru funcția de procuror sau judecător.
· Unificarea examenului de admitere în cadrul INM cu cel de admitere directă în profesie, urmând ca persoanele prev. la art. 33 din Legea 304/2003 să dobândească calitatea de auditor de justiție și să participe, în cadrul INM, împreună cu ceilalți auditori de justiție la programul de formare din primul an.
· Modificarea dispozițiilor privind examenul de absolvire al INM în sensul ca acesta să constituie și examen de capacitate.
· Reorganizarea INM și a corpului formatorilor. Introducerea unei condiții minime de vechime în profesie, precum şi a unei condiții privind experienţa profesională relevantă, necesară ocupării unui post de formator.
· Regândirea sistemului de evaluare în cadrul INM.
· Desfiinţarea categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

III. Obiective pe termen lung, care necesită modificarea Constituției României
· Înlăturarea dispozițiilor privind desfășurarea activității procurorului sub autoritatea ministrului justiției.
· Reglementarea, la nivel constituțional, a independenței procurorului și a reglementării exprese a calității de magistrat a acestuia (în prezent, la nivel constituțional exclusiv în conținutul art. 40 alin. 3 și 133 alin. 2 se regăsește noțiunea de magistrat).
· Asigurarea condițiilor îndeplinirii atribuţiilor de către membrii CSM cu responsabilitate şi bună credinţă prin stabilirea caracterului public, asumat, al votului membrilor CSM și legiferarea unui mecanism simplu și eficient de revocare a membrilor CSM, inclusiv pentru poziția exprimată prin vot.
· Abrogarea dispozițiilor privind votul secret în cadrul CSM.
· Reducerea mandatului membrilor CSM la 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
· Reorganizarea Ministerului Justiției în sensul reducerii atribuțiilor acestuia și preluarea atribuțiilor privind sistemul judiciar de către CSM, acordându-i-se consiliului drept de inițiativă legislativă.
· Introducerea recursului în fața secțiilor unite ale ÎCCJ în privința deciziilor CCR.
· Garantarea independenței financiare a magistraților prin reglementarea la nivel constituțional a unor dispoziții privind interzicerea reducerii drepturilor salariale sau a regimului de pensionare, garantându-se inclusiv cuantumul salariului sau al pensiei.