Procurorul general Augustin Lazăr trebuie să decidă până mâine cine face ancheta Tel Drum cu Liviu Dragnea: DNA sau Secţia pentru magistraţi? Conflictul de competenţă este analizat de serviciul unde lucrează Kovesi

DNA a declanşat un conflict de competenţă şi a solicitat procurorului general al României să decidă cine face ancheta Tel Drum în care este investigat liderul PSD, Liviu Dragnea, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro.

Demersul DNA vine după ce, miercuri, procuroarea Adina Florea de la Secția de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a solicitat pentru a patra oară transmiterea dosarului Tel Drum. Adina Florea a fixat şi un deadline DNA, 22 februarie, pentru predarea dosarului. În caz contrar, i-a avertizat pe procurorii DNA că riscă să fie acuzaţi de obstrucţionarea Justiţiei.

Potrivit unei ordonanțe semnate pe 20 februarie de Adina Florea și consultate de G4Media.ro, Secţia solicită predarea dosarului nr. 986/P/2014 (Tel Drum), susținând că acesta constituie mijloc de probă în soluționarea dosarului nr. 1164/P/2018, aflat pe rolul SIIJ şi care ar viza un magistrat. Deocamdată nu se ştie pe cine vizează şi ce conţine dosarul Secţiei nr. 1164/P/2018.

Prin urmare, DNA a solicitat procurorului general al României să decidă cine face ancheta. Până vineri, cererea de soluţionare a conflictului de competenţă este analizată de procurorii Serviciului de Îndrumare şi Control (SIC), din subordinea directă a procurorului general. La SIC lucrează în acest moment şi Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA.

Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au mai încercat de trei ori să preia dosarul „Tel Drum” în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal, în primele două cereri fără să fie invocat nici un temei legal, iar în ultima solicitare pe motiv că în cauză ar fi cercetaţi şi magistraţi, potrivit unui răspuns oficial al DNA transmis marți Agerpres.

Direcţia Naţională Anticorupţie arată în răspuns că „la datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie, 31 ianuarie, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a formulat, consecutiv, trei cereri prin care solicita transmiterea dosarului anterior menţionat”.

Potrivit DNA „în primele două cereri nu s-a invocat nici un temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificări din partea DNA”.

„În ultima solicitare a Secţiei, datată 31 ianuarie 2019, s-a invocat împrejurarea că DNA nu ar mai avea competenţă de soluţionare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistraţi”, mai notează DNA în răspuns.

În acest context, pe 14 februarie DNA a răspuns Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a arătat că „nu există nici un criteriu care să atragă competenţa Secţiei, niciuna dintre persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală neavând calitatea de magistrat”.

Pe 13 noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul „Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

În 10 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, contestaţia depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva sechestrului pus de DNA pe averea sa în dosarul „Tel Drum”.

Liviu Dragnea a mai contestat, în noiembrie 2017, sechestrul pus pe averea sa de către DNA, însă Instanţa supremă i-a respins atunci acţiunea.

Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul „Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.

În cazul lui Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, s-au instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366 de lei „asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie”.

Foto: Agerpres / Silviu Matei