Procurorul general: Decizia CCR privind prescripția nu retroactivează pe principiul legii penale mai favorabile / În dosarele de corupție, fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă se aplică decizia Curții de Justiție a UE, nu decizia CCR privind prescripția

Procurorul general al României Gabriela Scutea a trimis o circulară procurorilor din subordine în care le recomandă câteva direcții de aplicare unitară a deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 privind prescripția, potrivit adresei consultate de G4media.ro.

Astfel, procurorul general recomandă procurorilor să țină cont și să ceară instanțelor să țină cont de faptul că deciziile CCR nu retroactivează pe principiul legii penale mai favorabile. ”Examinarea efectelor neconstituţionalităţii art.155 alin.1 Cod penal nu antrenează principiul legii penale mai favorabile”, a explicat procurorul general.

Cursul prescripției răspunderii penale nu poate fi întrerupt în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022 – a concluzionat CCR în motivarea deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 privind prescripţia.

25 iunie 2018 este data intrării în vigoare a unei prime decizii CCR privind prescripţia (decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Mof pe 25 iunie 2018), iar 30 mai 2022 este data la care legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripția. Acest lucru înseamnă că, în perioada de aproape 4 ani, din 2018 până în 2022, cursul prescripţiei nu poate fi întrerupt, au explicat experţi consultaţi de G4media.ro.

Unii avocați au opinat încă că articolul 155 din Codul penal privind întreruperea prescripției este neconstituțional din momentul intrării în vigoare a noului Cod penal (1 februarie 2014) și până la data corectării sale de către legiuitor (Guvernul, prin ordonanța 71 din 30 mai 2022, ca urmare a deciziilor CCR 297 din 26 aprilie 2018 și 358 din 26 mai 2022). Dacă CCR a declarat neconstituționalitatea acestui articol, iar prescripția nu se mai poate întrerupe în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022, fiind vorba de o lege penală mai favorabilă, ea retroactivează așa că prescripția nu s-ar putea întrerupe nici în perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018, au opinat avocații.

”Se invocă grozăvia că întreruperea prescripției este instituție de drept procesual penal, iar nu substanțial și deci nu se supune legii mai favorabile”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător CSM, condamnat penal pentru fraudă cu ore suplimentare.

Miza. Spre exemplu în dosarele privindu-le pe Elena Udrea și Ioana Băsescu – au explicat juriști pentru G4media.ro – prescripția a fost întreruptă în 2015 și 2016 când cele două au fost citate la DNA. Vezi detalii aici.

Dacă decizia de neconstituționalitate a articolului 155 din Codul penal privind întreruperea prescripției ar retroactiva pe principiul legii penale mai favorabile, atunci dosarele Elenei Udrea și Ioanei Băsescu ar fi prescrise.

CCR și-a încălcat propria jurisprundență. Interesant că aceiași CCR, prin decizia 443/2017, a declarat constituțional articolul 155 din Codul penal.

”Termenul de prescripție reprezintă intervalul de timp în care organele judiciare își pot exercita dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și de a aplica pedepse pentru faptele comise, privite obiectiv, în ansamblul lor, și nu subiectiv, din perspectiva persoanelor care au participat la comiterea acestora. Prin urmare, împlinirea acestui termen are ca efect decăderea organelor judiciare din dreptul anterior menționat.

Așa fiind, este firesc ca îndeplinirea oricărui act de procedură în privința faptelor comise să aibă ca efect debutul unui nou termen de prescripție cu privire la ansamblul faptelor care, împreună, formează infracțiunea sau infracțiunile urmărite, până la împlinirea termenului prescripției speciale, conform art. 155 alin. (4) din Codul penal.

În cazul în care aceste infracțiuni au fost săvârșite în participație, același efect se va produce, independent de persoanele care le comit sau își aduc aportul la săvârșirea lor. Doar în acest fel poate fi atinsă finalitatea procesului penal, care constă în aflarea adevărului, principiu prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală”, arăta CCR în decizia 443/2017.

Procurorul general a recomandat și aplicarea deciziei CJUE în detrimentul deciziei CCR

”În cauzele privind infracţiuni de corupţie, infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene (infracțiunile prevăzute în secțiunea 41 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de evaziune fiscală atunci când are ca obiect sustragerea de la plata TVA și infracțiunea de contrabandă) supremația dreptului Uniunii impune continuarea urmăririi sau a judecății”, a arătat procurorul general în circulara către parchete.

Pe 21 decembrie 2021, CJUE a decis că dreptul european are întâietate în fața dreptului național, inclusiv în fața deciziilor CCR, și că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european. CJUE a concluzionat și că apare riscul de prescripție în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

”Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, a arătat CJUE.

Miza: Dacă Înalta Curte ar fi aplicat decizia CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători, ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene. Așadar, Înalta Curte a ținut cont de decizia CJUE care a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

sursa foto: G4Media