Procurorul general, despre fenomenul drogurilor: România nu este o ţară de import / Nu spun că Portul Constanţa nu poate fi targetat şi nu se încearcă diferite breşe serioase pentru a vedea cum poate ajunge un port de intrare a drogurilor

Procurorul general Alex Florenţa a afirmat, marţi, că România nu este o ţară de import a drogurilor, dar a adăugat că asta nu înseamnă că Portul Constanţa nu poate fi targetat şi că nu se încearcă diferite breşe serioase pentru a vedea în ce măsură poate ajunge un port de intrare a drogurilor, transmite News.ro.

Alex Florenţa a fost întrebat, marţi, la TVR Info, dacă are date statistice care să arate cu cât au crescut consumul şi traficul de droguri în ultimii ani şi dacă poate explica de unde vin aceste droguri.

“Trebuie să înţelegem că acest fenomen al traficului de droguri cunoaşte la nivel european o explozie aproape fără precedent. Şi pentru a fi mai bine înţeles aş puncta doar câteva elemente statistice. Dacă luăm, de exemplu, cocaina ca drog care în ultimul timp are o prevalenţă destul de importantă în rândul consumatorilor din România, trebuie să vedem cum a evoluat acest drog la nivel european. Cantităţile de droguri care intră în Europa intră principal prin două porturi europene, prin portul Antwerp din Belgia şi prin portul Rotterdam din Olanda. Dacă ne uităm pe toate rapoartele Europol, cât şi ale autorităţilor judiciare din aceste ţări, vom vedea care este nivelul capturilor de la un an la altul. Faţă de 2018, de pildă, în portul Antwerp, capturile s-au dublat. Am ajuns undeva la 116 tone anul trecut, dacă reţin bine”, a explicat procurorul general.

El susţine că zeci de tone de cocaină invadează anual piaţa vestică.

“Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că toate statisticile ne arată că aceste capturi reprezintă undeva între o variantă pesimistă de 20% şi o variantă optimistă de 50% din totalul drogurilor care intră efectiv şi reuşesc să penetreze pe piaţa internă de consum. Ceea ce înseamnă că zeci de tone de cocaină invadează, în momentul de faţă, anual piaţa vestică. Lucrul acesta se reflectă, în primul rând, în puritatea crescută a cocainei, care în ultimii patru ani de zile a crescut de la un 48% la un 85%, adică un drog de foarte bună calitate, dar mai ales în preţul care a scăzut. Dacă un gram de cocaină varia undeva între 80 -100 de euro, acum 3-4 ani de zile, acum a ajuns şi la preţuri de 20 – 30 de euro. Această inflaţie de droguri de pe piaţă, care vine dublată şi de preţuri din ce în ce mai mici, întâlneşte evident şi o cerere mult mai mare, pentru că în toate statele din Uniunea Europeană şi implicit în România, nivelul de trai a crescut, creşte constant, astfel încât o mare parte a populaţiei, mai ales a celei tinere, are acces din ce în ce mai direct şi curiozitatea de a accesa astfel de droguri”, a mai declarat Alex Florenţa.

Procurorul general a mai fost întrebat când vom vedea mari reţele sau mari traficanţi capturaţi de DIICOT.

“Eu am convingerea cunoscând DIICOT-ul ca structură şi mai ales ca formă de organizare internă şi o mare parte a colectivului de procurori care acţionează în cadrul DICOT, mai ales a celor pe trafic de droguri, care au anumită vechime deja acolo, sunt convins că nu doar că există expertiza şi competenţa necesare, dar în acelaşi timp şi voinţa de a ajunge la astfel de rezultate. Trebuie să înţelegem şi un specific al României, comparativ cu statele din vestul Europei. România nu este o ţară de import. Nu spun că nu va putea deveni la un moment dat, nu spun că portul Constanţa nu poate fi targetat şi nu se încearcă diferite breşe serioase pentru a vedea în ce măsură poate ajunge la un moment dat un port de intrare a drogurilor. Dar, în modul de faţă, România nu este o ţară de destinaţie a drogurilor principale. De aceea, marea parte a fenomenului infracţional trafic de droguri şi a infractorilor implicaţi în acest fenomen, îşi aduc de regulă drogurile din statele din vestul Europei în România, prin diferite mijloace de transport”, a răspuns procurorul general.

El a mai punctat că tendinţa firească când auzi de traficul de droguri este să te uiţi în general către mari capturi.

“Tendinţa firească când auzi de trafic de droguri este să te uiţi în general către mari capturi. Plecând încă o dată şi de la specificul aparte al României în această arhitectură, trebuie să înţelegem că ar fi, cel puţin din perspectiva mea, total neofertant din punct de vedere al urmăririi penale să nu mai ne adresăm aşa cum trebuie traficului stradal. Adică să ignorăm traficul stradal, considerându-l de prea mică importanţă, pentru că acest trafic stradal este cel care produce, să spunem, impactul în rândul opiniei publice cel mai frapant, că vorbim de droguri în şcoli, că vorbim de droguri în parcuri, că vorbim de orice tânăr care poate fi la un moment dat atras de către un dealer stradal într-o astfel de aventură. De aceea cred că este esenţial să rămânem la un nivel în care să putem gestiona în limite, să spunem, rezonabile traficul de droguri în România, în primul rând la nivel stradal, dincolo de marile anchete care vor fi derulate cu certitudine în perioada următoare”, a afirmat procurorul general.