Procurorul general, Gabriela Scutea: Doi procurori din Parchetul General trebuie să soluționeze vreo 1.700 de cauze ce vizează magistrați / Despre un nou mandat: Mi-am făcut atunci o proiecție pe un termen de 3 ani spunând că voi rămâne /  În acest moment am decis că, după 21 februarie, nu mă pensionez

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea, consideră că activitatea procurorilor anume desemnați din Parchetul General să investigheze cauzele penale în care sunt implicați magistrați este afectată de numărul redus al acestora.

“La Parchetul General am avut în iunie anul trecut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu doi, plus unul; ei trebuie să soluționeze vreo 1.700 de dosare” – a declarat Gabriela Scutea, într-un acordat Justnews. 

Procurorul general a vorbit și despre stadiul în care se află cele 3 mari dosare ale Parchetului General – dosarele Revoluției, Mineriadei și 10 august. Gabriela Scutea a mai spus că nu intenționează să iasă la pensie, la 21 februarie, cînd îi expiră mandatul de trei ani în fruntea Ministerului Public.

Justnews: Să vorbim de SIIJ, care în vechea formulă nu prea a avut rezultate. Acum, în noua formulă, cum stau lucrurile?

G.Scutea: Am făcut recent o actualizare pe care am trimis-o pentru Raportul privind statul de drept. Noi suntem la nivelul următor: în total, la data de 31.12.2022, deci cauze preluate de la SIIJ, plus cauze noi în domeniul competenței stabilite prin noua lege, am avut 8.602 dosare. Din acestea, în anul 2022 am soluționat 2.472, asta reprezintă aproape o treime. Din punctul meu de vedere, este foarte bine. Ele nu sunt cauze care au fost finalizate cu rechizitoriu sau cu alte soluții care evocă fondul, ci sunt clasări. De ce spun că este important? Pentru că noi avem nevoie să ne eliberăm rolul. Aceste 8.600 de cauze au fost repartizate numai între 16 parchete. Și vă voi da niște numere: au fost 3.000 la Parchetul General, 1.277 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și apoi cele mai numeroase la Craiova, cu 690, iar cele mai puține la Târgu Mureș, cu 91-a de cauze.

Justnews: Cine se ocupă de aceste dosare?

G.Scutea: Aici este problema: la Parchetul General în iunie 2022 am avut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu 2 procurori plus unul ( pentru acesta am primit hotărârea CSM în ianuarie).

Justnews: Deci cei doi procurori ar trebui să lucreze 3.000 de dosare să înțeleg?

G.Scutea: Nu 3.000, ci câte ne-au mai rămas: 3.000 minus 1307 egal vreo 1.700.

Justnews: Acest lucru este în regulă?

G.Scutea: Nu este în regulă, pentru că legea prevede 14 procurori. În dezacord cu poziția exprimată de noi, se prevede că la desemnarea pentru investigarea acestor cauze este necesară o anumită procedură: prin exprimarea opțiunii, un vot pozitiv în plenul CSM și apoi ordinul de desemnare din partea Procurorului general. Iar noi am transmis 10 propuneri în primăvara anului trecut, din care ne-au fost acceptate atunci 6, iar apoi au fost numiți 5 procurori. Prin pensionări, am rămas la varianta doi plus unu.

Prin urmare, este evident că avem un dezechilibru în raport cu volumul cauzelor pe care le au ceilalți procurori din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, această secție fiind organizată pe principiul competenței personale. La Parchetul General nu avem o competență materială, adică o anumită infracțiune se cercetează numai aici, cum ar fi genocidul la parchetele de pe lângă Curțile de Apel. Noi aici avem numai competență personală: miniștri, parlamentari, europarlamentari, judecători și procurori doar de nivelul curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională.

Și de aceea avem foarte multe cauze, iar toată presiunea publică este vis-a-vis de aceste cauze cu magistrați. Sunt foarte multe cauze pe care trebuie cel puțin să le vezi, apoi să le clasifici, ca să-ți dai seama ce măsuri trebuie luate în continuare. Noi considerăm că, din punct de vedere al organizării interne, eliberarea rolului de aceste plângeri, vexatorii cum sunt ele clasificate de Comisia de la Veneția, reprezintă un pas foarte important pentru a putea să ne concentrăm pe cauzele cu potențial, unde considerăm că s-ar putea ajunge la trimitere în judecată. Eu le-am recomandat procurorilor să adopte un stil de lucru să spunem partajat, adică la 10 zile lucrătoare, 6 sau 7 zile, să lucreze pe cauze care îi eliberează rolul, iar restul de 3 zile să își dedice timpul cauzelor care au alt specific, pentru că există cauze cu sesizări pe fapte de corupție, cu sesizări pe infracțiuni de fals și câteva cauze pe accidente rutiere.

Trebuie să mai spun încă ceva. În decembrie s-a realizat o sporire a numărului de procurori desemnați și pentru alte parchete, nu numai pentru Parchetul General, ceea ce ne ajută, pentru că la Alba Iulia, Timișoara și Mureș, de exemplu, aveam câte un singur procuror. În prezent, singura circumscripție unde avem un singur procuror desemnat a rămas Alba Iulia, dar, în rest, avem circumscripții cu 2 sau chiar maximul de 3 prevăzut pentru nivelul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel. Punctul nostru de vedere a fost că pentru București ar trebui să fie un număr mult mai mare decât 3. Nu am obținut o astfel de prevedere, trebuie lucrat în continuare pentru motivarea demersului, pe baza rezultatelor concrete. (…)

Justnews: Tot legat de fosta SIIJ. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat deja de patru ori termene procurorilor pentru a pune o soluție – clasare ori trimitere în instanță – în dosarul Kovesi, început în 2018 de Adina Florea. Ce se întâmplă cu acest dosar în care următorul termen a fost fixat pentru iunie anul acesta?

G.Scutea: Nu se pune problema în cazul noii structuri din Parchetul General că nu vrem sau nu ne interesează. Dar vreau să vă prezint niște repere temporale, care sunt obiective. La nivelul Parchetului General, procurorii au fost desemnați în iunie. Într-adevăr, exista această posibilitate ca din momentul în care se făcea transferul dosarelor de la fosta SIIJ către Parchetul General să lucreze procurorii șefi de secție, dar imaginați-vă că transferul nu s-a finalizat decât aproximativ la începutul lunii mai. Ilustrativ este și faptul că un dosar are, cred, peste 40 de volume, iar acesta trebuie studiat ca să dai o soluție. Dosarul a fost repartizat.

Apoi s-a stabilit că procurorul repartizat s-ar afla într-o situație de incompatibilitate și a formulat o cerere de abținere față de cauza respectivă. A fost desemnat altul la 1 septembrie, care s-a pensionat în cursul lunii decembrie. Intervenția unor situații obiective ( concediu medical) are de asemenea impact asupra gestionării timpului. Așadar, termenul care a fost stabilit ultima dată pentru soluționare cumva a rămas fără obiect din cauza acestor formalități administrative, determinate de Legea privind desființarea SIIJ. Dar la nivel intern, și mă refer doar la Parchetul General, am stabilit că trebuie luate în studiu în mod prioritar cele 9 dosare în care avem suspecți în cauză și inculpați în cauză. Am spus că aceste dosare în care avem măsuri procesuale trebuie luate în lucru în mod prioritar. Apariția unei pensionări este totuși un factor pe care nu am putut să îl anticipez sau să îl gestionez. (…)

Justnews: La Parchetul General sunt 3 mari dosare – al Revoluției, Mineriadei și 10 august. De ele își mai amintesc doar victimele și uneori jurnaliștii. Să le luăm pe rând. Dosarul Revoluției are termen în Camera preliminară la ÎCCJ la 27 ianuarie 2023. Ce așteptări aveți?

G.Scutea: Trebuie să vedem în 27 ianuarie, dacă procedura este legal îndeplinită și Înalta Curte are cadrul necesar pentru a continua examinarea specifică Camerei preliminare. Colegii mei au răspuns cererilor și excepțiilor care au fost formulate. Nu este cazul să iau în discuție aspecte de fond sau cine a formulat astfel de cereri, pentru că este o procedură aflată pe rol. Ce vreau însă să subliniez este că prima examinare în camera preliminară nu ne-a spus că actele procesuale au fost greșite și că trebuie, cum să spun, să ne ducem înapoi până la momentul 3 din 5, ca pe urmă să avansăm gradual. Ci ne-a spus că niște înscrisuri nu satisfac cerințele de echilibru în protecția drepturilor persoanelor și nu trebuie să le avem în vedere la soluționarea cauzei. Opinia noastră a fost că și dacă le înlătura Înalta Curte se putea trece la începerea judecății. Nu a fost îmbrățișată de către Înalta Curte, care ne-a spus că trebuie să refacem rechizitoriul și cumva să-l facem mai explicit. Lucrul acesta s-a produs. Am confirmat rechizitoriul emis de colegul meu de la Secția Parchetelor Militare în luna august, motiv pentru care, cu niște argumente tehnice, eu consider că suntem acum pe calea de a avansa spre începerea cercetării judecătorești. Vom vedea ce provocări apar în ședința Camerei de Consiliu, dar sunt în continuă coordonare și schimb de idei cu Secția Parchetelor Militare, în calitate de procuror ierarhic superior.

Justnews: Dosarul Mineriadei, reîntors la Parchetul General pentru refacerea de la zero a anchetei. Ce urmează în acest dosar?

G.Scutea: Acest dosar are un traseu mai dificil. Practic, el a fost desființat până la punctul zero. A se considera că n-a mai rămas nici o foaie în acest dosar. Și atunci începe reclădirea de la zero. Să explic factorul obiectiv al demersului. Factorul obiectiv constă în aceea că nu mai este în funcție procurorul care a emis rechizitoriul, în anul 2017. Colegii care au luat acest dosar sunt doi, dar sunt nou desemnați pe cauză. Asta nu înseamnă că nouă de la Înalta Curte nu ni s-a mai întors nimic. Pentru că noi aveam rechizitoriul, noi știam cine sunt persoanele cu relevanță în cauză. Așa că prima dată am început să readucem înscrisuri la dosar în condiții procedurale.

Deci nu e vorba că o anumită hârtie a Ministerului Apărării n-are nici o valoare, ci doar că ea a fost obținută în condiții neprocedurale. Și atunci o re-obținem. Am re-obținut într-o primă etapă la dosar înscrisurile, după care a început audierea persoanelor vătămate în termeni procedurali. Aceasta se desfășoară cu o cadență foarte bună. Ce mi-a explicat colega mea desemnată în cauză este că unele audieri durează mai mult, că persoanele relevă foarte multe aspecte și detalii cu relevanță pentru cercetarea cauzei și atunci ne apropiem de finalizarea audierii persoanelor vătămate. Conform definiției din Cod, aceasta este prima etapă. Nu poți să treci la începerea urmăririi penale față de suspecți, dacă nu ai audiat persoanele vătămate și să vezi care este versiunea lor. Oricum resursele au fost mobilizate, conștientizând faptul că avem o hotărâre CEDO care pune presiune pe noi.

Justnews: Dosarul 10 august.

G.Scutea: Dosarul 10 august, de asemenea, a fost preluat inițial de către un procuror, iar acum sunt 2 procurori desemnați. Aceștia nu au avut nicio legătură cu investigația anterioară. Însă practic se completează ce s-a făcut prima dată tot de către Secția Parchetelor Militare, plus ceva de către DIICOT. Aceste completări s-au și văzut în sensul efectuării în continuare a urmăririi penale față de 22 de suspecți din cadrul Jandarmeriei, dispunerii unor probe pe care instanța care a admis redeschiderea le-a considerat necesare și care sunt de natură tehnică. Așa că, noi ne așteptăm, ca la sfârșitul lunii ianuarie, o constatare tehnică dispusă să fie gata și ea să fie evaluată de către colegii mei în contextul întregului probatoriu, pentru a decide apoi care va fi pasul următor în cadrul investigației. (…)

Justnews: Până la data de 6 februarie se mai pot depune cereri de înscriere pentru postul de Procuror General. Veți mai candida?

G.Scutea: Am doi ani în plus față de limita la care poți să iei în considerare eliberarea din funcție prin pensionare. Eu nu am intrat în mandat în 2020, în februarie, cu gândul că la 1 decembrie 2020 o să plec. Mi-am făcut atunci o proiecție pe un termen de 3 ani spunând că voi rămâne și mi-am asumat astfel această resposabilitate. În acest moment am decis că, după 21 februarie, nu mă pensionez.

Citește integral pe justnews.ro