Procurorul general îi cere și el Avocatului poporului să atace la CCR ordonanța de urgență pe Justiție

Procurorul general, Augustin Lazăr, i-a trimis miercuri Avocatului poporului, Victor Ciorbea, o solicitare de a ataca la Curtea Constituțională ordonanța de urgență de modificare a legilor Justiției adoptată luni dimineața de Guvern.

Cele mai importante critici formulate de Procurorul general (citiți aici sesizarea integrală):

• urgența şi situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată nu sunt motivate de Guvern nici în ceea ce privește soluția legislativă de la art. VII din OUG (obligația ca procurorii să îndeplinească toate condițiile prevăzute de noile legi pentru a rămâne în funcții), nici pentru majorarea condițiilor de vechime (minimum 10 ani pentru DNA și DIICOT) – ”Prin intervenția Guvernului asupra carierei procurorilor deja numiți este afectată independența acestora, ceea ce contravine recomandărilor Comisiei de la Veneția”, explică Augustin Lazăr.
•  ordonanța de urgență afectează o instituție fundamentală a statului – Ministerul Public -, lucru interzis expres de Constituție și de jurisprudența CCR.
• majorarea condițiilor de vechime pentru promovarea în funcții de conducere și de execuție, precum și pentru numirea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT și schimbarea modalității de acces în cadrul DNA (concurs în loc de interviu), coroborate cu obligația ca procurorii să îndeplinească noile condiții pentru a rămâne în funcție (art. VII), cu toate că atunci când au fost numiți au respectat legea

Articolul VII din OUG este neconstituțional pentru că:

• este formulat neclar (încalcă art.1 alin.(5) din Constituție)
  • ”Sintagma „procurorii care își desfășoară activitatea” din cuprinsul acestui articol este neclară, prin aceea că poate fi înțeleasă ca referindu-se atât la toți procurorii, inclusiv cei numiți în funcții, dar și numai la procurorii aflați în situație de delegare ori de detașare. O astfel de exprimare legislativă nu poate fi primită, nu doar pentru confuzia pe care o generează, dar, mai ales, din perspectiva consecințelor pe care le cauzează o interpretare în sensul că ar privi inclusiv procurorii numiți în funcții”.
• are prevederi retroactive (încalcă art.15 alin.(2) din Constituție)
  • ”În măsura în care s-ar aplica procurorilor numiți în funcție, intervine în sensul înlăturării unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea”
  • ”Eliberarea magistratului dintr-o funcție dobândită în mod legal ar aduce o atingere severă principiului stabilității procurorilor. Este inacceptabil ca prin introducerea unor condiții noi, stabilite în mod intempestiv, Guvernul să poată determina îndepărtarea unor magistrați care au fost numiți în funcție în baza legii”
  • ”Încetarea funcției acestor procurori ar provoca instabilitate în sistem, în condițiile în care proiectul de act normativ nu prevede în ce funcții ar urma să fie numiți, iar posturile pe care aceștia le ocupau anterior la parchete inferioare au fost ocupate prin derularea altor proceduri prevăzute de lege”
• contravine principiului egalității în drepturi (încalcă art.16 alin.1 din Constituție)
  • ”Curtea Constituțională a arătat (…) că statutul juridic constituțional al procurorilor este identic cu cel al judecătorilor (..) prevederile art. VII (…) se referă exclusiv la procurori, făcând o diferență de tratament juridic între procurori și judecători care nu are nicio justificare obiectivă”
  • ”O interpretare a art. VII (…) în sensul că se aplică atât procurorilor numiți, cât și celor delegați/detașați în cadrul parchetelor ar conduce la situația de neacceptat ca acei procurori care nu îndeplinesc condiția minimă de vechime, astfel cum a fost modificată, nu își mai pot desfășura activitatea în cadrul acestor unități, cu consecința pierderii drepturilor – grad profesional, salarizare corespunzătoare etc – câștigate în urma concursurilor de promovare, organizate în condițiile legii în vigoare la acea dată, în timp ce, colegii lor care participă la concursurile în derulare vor dobândi drepturile de care ei se văd lipsiți”
• generează consecințe de natură să afecteze negativ funcționarea normală a parchetelor, în principal prin creșterea duratei de soluționare a cauzelor penale (Încălcarea art.21din Constituția României)

Și principalele partide de opoziție din parlament, PNL și USR, i-au solicitat miercuri Avocatului Poporului să atace rapid la Curtea Constituțională ordonanța de urgență de modificare a legilor Justiției, adoptată luni dimineața de Guvern.

Președintele USR, Dan Barna a explicat că efectul cel mai grav al OUG-ului este că ”s-a tras oblonul peste lupta anticorupție din România” (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea