Producătorii români de medicamente generice propun o reducere graduală a taxei clawback

Reducerea graduală a taxei clawback va ţine medicamentele generice pe piaţă şi va duce la o optimizare bugetară, a declarat, marţi, la conferinţa PRIA Finance for Keys Business Sectors, Daniel Bran, membru în Consiliul Administrativ al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

„În România există peste 40 de capacităţi de producţie de medicamente şi toate sunt generice. Impactul pe care îl are producţia locală de medicamente generice este de 1,1% din PIB, iar în ceea ce priveşte contribuţia bugetară, aceasta se ridică la 0,3%. Mai mult, având o industrie puternică, putem spune că participăm şi la echilibrarea balanţei comerciale prin exporturile pe care le facem. În industrie lucrează peste 9.000 de oameni, care sunt înalt calificaţi. Lucrează medici, farmacişti, cercetători. Vorbim de o industrie puternică, cu un impact deosebit economic. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte impactul bugetar, aici avem o situaţie. După cum ştiţi, în România există politica celui mai mic preţ, dar pe de altă parte, vorbim despre taxa clawback, care este privită ca un venit, dar în acelaşi timp şi ca o piedică pentru optimizarea bugetară, deoarece 70% dintre pacienţii care sunt trataţi în România sunt trataţi cu medicamente generice. 80-90% din medicamente sunt medicamente ieftine. Ori, având cel mai mic preţ o taxă clawback face ca medicamentele ieftine să iasă din piaţă. Atunci, de fapt, statul plăteşte pentru medicamentele un pic mai scumpe, pentru că cele afectate de taxa clawback sunt tot timpul medicamentele de 5 lei, de 10 lei, de 20 şi ceva de lei, de 50 lei”, a precizat Bran, transmite Agerpres.

Acesta a adăugat că prima optimizare bugetară pe care Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România o propune vizează reducerea taxei clawback cu 5% în primul an, iar acest lucru va menţine medicamentele generice pe piaţă.

„Prima optimizare bugetară pe care v-o propunem este această reducere a taxei clawback într-un mod gradual. În primul an, să putem reduce cu 5%, ceea ce va ţine medicamentele generice pe piaţă. Şi nu este o poveste. Noi putem să vedem că, în perioada 2016-2023, prin introducerea medicamentelor generice în piaţă, am avut o optimizare bugetare de un miliard de euro şi estimăm că, până în 2028, această optimizare bugetară să mai aducă 500 de milioane de euro. În situaţia în care scădem taxa clawback gradual, să spunem cu 5%, şi menţinem medicamentele ieftine pe piaţă, această optimizare bugetară creşte. Ştiu că pare cumva pe dos: dacă scad o taxă nu mai am bani la buget. De fapt, optimizez bugetul, rămânând medicamentele ieftine în piaţă şi atunci cheltui mai puţin. A doua propunere pe care o avem este legată Directiva apelor uzate. Aceste investiţii suplimentare pot să creeze disfuncţionalităţi majore în industrie. Pentru că în momentul în care această Directivă a fost gândită, impactul bugetar la nivel european a fost calculat undeva la un miliard de euro. Astăzi, când ne gândim să implementăm această Directivă, vedem că o ţară ca Finlanda are doar un impact de 800 de milioane, iar o ţară ca Germania are un impact de 1,5 miliarde de euro”, a spus reprezentantul APMGR.

În acest context, asociaţia de profil solicită amânarea aplicării Directivei apelor uzate şi crearea unui grup de lucru care să stabilească impactul real în economie.

„Impactul calculat în acest moment la nivel de Uniunea Europeană este de 10-15 miliarde de euro, deşi este o Directivă care cumva a fost gândită nefericit, pentru că am pornit de la un miliard, iar acum suntem undeva între 10 şi 15 miliarde, iar acest lucru poate avea un efect devastator pentru industria producătoare. Ne dorim să aducem mai multe facilităţi de producţie în România, dar în acelaşi timp avem câteva reglementări care nu ne ajută. Sugestia noastră este de a vedea, de a solicita această simplificare a Directivei, a vedea încă o dată efectul pe care îl are, a vedea ce putem face pentru a amâna în prima fază aplicarea Directivei şi a discuta la Finanţe, la Mediu, în industrie. Dacă este necesar să facem un grup de lucru în care să discutăm şi să vedem care este impactul real al acestei Directive şi să reluăm studiul de impact, pentru că nu este firesc să avem un impact de 10-15 ori mai mare decât cel evaluat iniţial când am pornit la drum”, a susţinut Daniel Bran.

În ceea ce priveşte taxa clawback, ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, a menţionat că politica de sănătate o face Ministerul Sănătăţii.

„Referitor la industria pharma, nu putem face la Ministerul Finanţelor politica de sănătate. Avem un minister de resort şi noi putem veni cu specialişti, cu date clare, cu informaţii din banii colectaţi din costurile pe diverse servicii medicale, pe analize, pe sistemul medical per ansamblu. Inclusiv taxa clawback este o taxă care vine din sectorul respectiv şi se aplică de către Ministerul de Finanţe, dar nu este o taxă specifică Finanţelor. Politicile pe termen mediu şi lung de Sănătate trebuie făcute la ministerul de resort. Provocările sunt foarte mari, pentru că această Casă de Asigurări de Sănătate este un sistem care necesită ani de ani bani de la bugetul de stat. Sumele colectate din asigurări de sănătate nu acoperă cheltuielile totale ale sistemului şi de aici intervin tot timpul discuţiile cu privire la până unde se poate întinde această nevoie de a completa deficitul Casei şi a merge mai departe cu toate medicamentele, cu toate serviciile, cu toate produsele care sunt practic finanţate din acest sistem. Sunt de acord cu dvs că inclusiv pentru acest sector pot fi dezvoltate, împreună cu Ministerul Economiei, programe special adresate acestor companii. De ce să nu avem şi un program pentru industria pharma, astfel încât să echilibrăm şi aici producţia internă, să ajutăm şi producătorii de generice, pentru că aici va exista tot timpul o dispută. Este disputa sectorului, nu e dispută a Ministerului Finanţelor”, a explicat Tanczos, la acelaşi eveniment de specialitate.

Ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, şi reprezentanţi din sectoarele financiar, industrie, sănătate, construcţii, economie circulară şi mediu şi automotive au discutat, marţi, despre cele mai importante teme pentru asigurarea echilibrelor macroeconomice, consolidarea rezilienţei şi creşterea competitivităţii în cadrul evenimentului PRIA Finance for Keys Business Sectors.