Producătorul Muşcatei de Sântion a început demersurile pentru obţinerea protecţiei europene: Prin particularităţile ei, este unică pe piaţa de profil

România are în prezent nouă produse alimentare protejate la nivel european şi alte două în evaluare, în general produse din carne, lapte şi peşte, însă în registrul UE al indicaţiilor geografice şi al sistemelor de calitate pot fi înscrise orice alte produse agricole precum fânul, lâna, cârmâzul sau florile şi plantele ornamentale.

Potrivit consultantului agricol pe indicaţii geografice şi fonduri europene, Ionuţ Diaconeasa, cultivatorii români de flori vor să facă acest lucru, iar doi dintre ei, cei care cultivă Tuberoza de Hoghilag şi Muşcata de Sântion, au început deja demersurile pentru obţinerea protecţiei europene, practic o certificare a calităţii pentru produsele lor.

„Până acum, la nivel european beneficiază de indicaţie geografică protejată doar două flori – trandafirul de Szoregi din Ungaria şi Azaleea de Gent din Belgia. Ar fi o premieră pentru România să depună două documentaţii, pentru înregistrarea a două flori: Tuberoza de Hoghilag şi Muşcata de Sântion”, a declarat pentru AGERPRES Ionuţ Diaconeasa.

Dacă Tuberoza de Hoghilag va prezenta caietul de sarcini şi va depune documentaţia la Ministerul Agriculturii pe 7 august, cu ocazia Sărbătorii Tuberozelor, Muşcata de Sântion este în curs de constituire a grupului aplicant pentru înregistrare, iar în paralel se lucrează intens la centralizarea elementelor, susţine Diaconeasa.

„Certificarea şi înregistrarea ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) pentru Muşcata de Sântion este apogeul recunoaşterii calităţii un produs la nivel internaţional, şi este un proiect pe termen scurt al cultivatorului bihorean. Beneficiile recunoaşterii oficiale ca produse cu IGP sunt multiple: notorietatea pozitivă în termen scurt, mediatizare, încrederea cumpărătorilor la achiziţia unui produs certificat, precum şi măsuri de finanţare atât naţionale cât şi europene dedicate, special pentru sistemele de calitate”, a adăugat consultantul agricol.

Producătorul din spatele Muşcatei de Sântion este Elena Zoica, o antreprenoare îndrăgostită de flori, cu o afacere care a pornit de la o seră de familie de 100 mp, unde bunicii şi părinţii cultivau flori pentru a-şi întregi veniturile, şi care a ajuns la aproape un hectar.

„Ce o face atât de specială? Faptul că a avut parte de atenţie, de înţelegere a tehnologiei de cultivare până s-a ajuns să aibă un aspect aparte, prin densitatea florilor pe plantă, prin volumul inflorescenţelor, şi prin contrastul între coloritul florilor şi verdele intens al tulpinii şi frunzelor plantei.

Muşcatele au la Sântion, în judeţul Bihor, echilibrul perfect între condiţiile pedoclimatice, expoziţia la lumina naturală şi tehnologia de irigare pentru a se dezvolta în condiţii perfecte, unde factorii de stres lipsesc cu desăvârşire. Muşcata este parte din tradiţia noastră referitoare la frumos, la imaginea satului românesc, iar Muşcata de Sântion, prin particularităţile ei, este unică pe piaţa de profil”, a precizat pentru AGERPRES Elena Zoica.

Aceasta consideră că produsele româneşti din tot mai multe sectoare ale agriculturii, „cu promovare, cu certificarea calităţii şi perseverenţă” îşi pot face loc pe piaţa concurenţială a Uniunii Europene şi nu numai.

Serele Alma produc anual 500.000 de ghivece de flori, cu circa 20 de angajaţi, muşcatele reprezentând în prezent 40% din producţie, dar cu potenţial de creştere până la 60%. Suprafaţa cultivată în sere se va apropia de un hectar la finalul acestui an.

„Suntem prezenţi cu produsele noastre pe toate canalele de vânzare: în retailul modern, cel tradiţional, dar şi în puncte de vânzare proprii şi online. Exportul acestor produse este următorul nivel de busines, îl avem ca obiectiv şi sperăm să îl putem contura în următorii trei ani. Avem în vedere nişte pieţe ţintă şi ştim că vom fi umăr la umăr cu concurenţa care vine din pieţele germane, maghiare şi olandeze”, spune Zoica.

Antreprenoarea afirmă că întreaga investiţie depăşeşte 1,5 milioane de euro şi a fost realizată din fonduri proprii întrucât floricultura românească nu a beneficiat de programe de finanţare pentru dezvoltarea acestui sector.

„Din punct de vedere al ajutoarelor accesate, întreaga investiţie a fost realizată din fonduri proprii, chiar dacă ne-am fi dorit să existe linii sau axe pe care să le putem accesa însă floricultura nu a reuşit să ajungă în topul obiectivelor ţintă. Sperăm ca pentru perioada următoare să existe programe şi pentru aceasta, deoarece credem în potenţialul şi dezvoltarea acestui sector. Avem nişte exemple de luat în seamă: Olanda, Germania şi Ungaria”, a transmis antreprenoarea din Bihor. (Sursa: Agerpres)