Producția industrială a crescut cu 7,5% în primele 11 luni din 2021 în România

Producţia industrială a fost mai mare atât ca serie brută (+7,5%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (+8,2%), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică, citat de Agerpres.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2020, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 7,5%, datorită creşterilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+11,6%) şi industria prelucrătoare (+7,5%). Industria extractivă a scăzut cu 2,2%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele 11 luni din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, a fost mai mare cu 8,2%, ca efect al creşterilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+11,9%) şi industria prelucrătoare (+7,5%). Industria extractivă a scăzut cu 2,6%.

În luna noiembrie 2021, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 5,4%, ca efect al creşterilor înregistrate de industria prelucrătoare (+6,4%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,0%). Industria extractivă a scăzut cu 2,6 %.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 2,5%. Industria prelucrătoare a crescut cu 4,6%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 4,2%, respectiv cu 1,3%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 0,9%, ca urmare a creşterilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,0%) şi industria prelucrătoare (+0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 1,3%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 1,9%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-2,6%) şi industria extractivă (-1,8%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,6%.

Sursa foto: Pixabay

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

2 comentarii

lili

12.1.2022 la ora 10:56 am

Cu Inflatie reala de peste 10%(scumpiri generalizate cauzate de Scumpirile la Energie!) nu ma mir!
Ia uite ce spune Comunicatul oficial al BNR despre Anul 2021, dupa ultima Sedinta de politica monetara a BNR din 10.01.2022:
„Rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.
Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).
Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas NEGATIVA, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor.
Soldul NEGATIV al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.
Evoluțiile recente ale Indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o STAGNARE a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând SCADEREA dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
INCERTITUDINI și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei POLITICII Fiscale, date fiind, pe de o parte, Deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele Programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. O SURSA de Incertitudini și Riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.”

Adica, BNR spune ca TOTI Indicatorii MACRO sunt negativi, adica ingrijoratori!!
- ADani
  
  12.1.2022 la ora 12:00 pm
  
  Scumpirile sunt cauzate de masa monetara tiparita si introdusa in piata de actre bancile centrale. Intotdeauna cei care duc economia in colaps scornesc tot felul de scuze, acumae aia cu energia. Inclusiv pretul energie a crescut partial pt ca exista o gramada de moneda in piata!

G4Media.ro

G4Media.ro

Producția industrială a crescut cu 7,5% în primele 11 luni din 2021 în România

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media

Citește și...

Comisarul european pentru Afaceri Interne, despre admiterea Românei în Schengen terestru: Este timpul să ridicăm acum controalele la frontierele interne. Sper ca acest lucru să se întâmple înainte de a termina acest mandat, adică în câteva săptămâni

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutoare de stat a României, de 578 de milioane euro, pentru sprijinirea întreprinderilor mari consumatoare de energie

Ciolacu: Vom intra în Schengen cu granițele terestre la 1 ianuarie 2025/ Acest lucru se va definitiva în ziua de vineri, pe data de 22 la Budapesta. Cei care vin de sărbători vor pleca pe urmă mult mai ușor. E o victorie a României și a guvernului României

2 comentarii