Producție record de crimă organizată la hectar. Cum s-a ajuns aici?

România stă atât de bine la crima organizată, încât a ajuns exportator net în ultimii ani și lider incontestabil în domeniu. Ocupăm prima poziție în topul tărilor europene în materie de trafic cu ființe umane, top realizat oficial de Departamentul de Stat al SUA.

Criminalitatea românească înflorește în țară, unde interlopii au prins din nou cam mult curaj, încât au ajuns să amenințe poliția public, cu grenade și pistoale etalate în clipuri pe Facebook. Cea mai bună dovadă că lucrurile au scăpat demult de sub control este însăși vasta operațiune anunțată joi de poliție și procurorii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism).

Au fost peste 400 de percheziții și descinderi la clanuri interlope din mai multe orașe, soldate cu reținerea a 154 de persoane, dintre care 36 puse sub control judiciar, iar alte două au fost predate altor țări în baza mandatelor europene de arestare.

Acest heirupism instituțional este, în realitate, simptomul unui eșec de proporții. Nu s-ar fi ajuns aici, la o producție record de crimă organizată la hectar, dacă poliția și procurorii și-ar fi făcut treaba zi de zi, dacă unii lideri interlopi n-ar fi ajuns protejați de politicieni, dacă statul ar fi investit cu adevărat resurse în lupta anti-mafia.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avertizat în timpul audierilor din Parlament că șefii marilor Parchete pot fi, la o adică, revocați dacă procurorii nu-și fac treaba și i-a îndemnat să lupte cu infracționalitatea și corupția. ”Nu putem vedea cum interlopi își afișează public averea dobândită în mod ilicit”, a mai spus Predoiu, însă aici ar fi câteva precizări de făcut.

Cei care azi conduc parchetele sunt propuși chiar de Cătălin Predoiu, în 2020, pe când era, ca și acum, ministru al justiției. N-a avut nicio problemă să o propună la șefia DIICOT pe Georgiana Hosu, al cărei soț era judecat pentru corupție. Abia după condamnarea soțului la închisoare a plecat și Hosu de la DIICOT, unde fusese numită în ciuda avizului negativ de la CSM.

Același Cătălin Predoiu raporta încă de anul trecut primele succese în lupa împotriva crimei organizate. Vă mai amintiți?

”Am creat pe parcursul lunilor precedente un front instituţional împotriva crimei organizate. Începe să dea rezultate. Încep să cadă clanuri de interlopi. Se va continua până la capăt. În materie de justiţie, trebuie să ai răbdare, până când proceduri şi operaţiuni sunt duse până la capăt”, declara Predoiu pe data de 24 iulie 2020, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada SUA la București.

Au căzut atât de multe clanuri de interlopi de atunci până azi, încât s-a umplut România de ele. Au împânzit Europa, iar perpectiva ridicării vizelor îngrozește puțin partenerul strategic, având în vedere rezervoarele imense de crimă organizată de care dispune România.

Cauzele? Slăbirea instituțiilor de forță, disoluția autorității statului, corupția. Efectele numirii unor șefi slabi sau mediocri la parchete și la poliție le vedem azi. Nimeni nu se mai teme de nimeni. Cum guvernul și președintele Iohannis au abandonat problemele țării, ocupați exclusiv cu jocurile de putere, nu-i de mirare că în vidul de autoritate s-au instalat confortabil clanurile interlope. De remarcat și amânarea timp de doi ani a concursurilor pentru șefia Poliției, inspectoratele județene fiind conduse și acum de interimari controlați politic.

Heirupismul poliției și procurorilor DIICOT amintește vag de epoca în care statul român se întărise și sălta dube întregi de vameși sau alte categorii de funcționari ai statului, încercând să curețe putregaiul corupției crescut după ani de băltire instituțională. Așa se întâmplă și azi cu certificatele verzi, falsificate de medici, asistente, în vămi sau spitale publice, de rețele întregi de funcționari ai statului care au prins din nou curaj și nu se mai tem de procurori.

Din moment ce corupția s-a întins din nou peste un stat eșuat, clanurile interlope, crima organizată de ce n-ar înflori și ele? Cine să le deranjeze?

Ironia sorții face în ziua marii operațiuni anti crimă organizată, unul dintre capii temuți ai lumii interlope, Nuțu Cămătaru, să lanseze prima carte de memorii a crimei organizate. Ce poate fi mai amuzant și mai ridicol, dar atât de reprezentativ totuși pentru România?

„Viaţa lui Nuţu Cămătaru. Dresor de lei şi de fraieri”, scrisă de un crai al vieții mondene, Codin Maticiuc, relatează între altele despre relația interlopului de-a lungul timpului cu personaje importante din lumea politică. Nuțu Cămătaru a susținut, la conferința de presă, că l-a ajutat pe Marian Vanghelie să devină primar la sectorul cinci, căruia i-a și dedicat o pagină specială.

Nuţu Cămătaru a fost condamnat în mai multe dosare penale pentru infracţiuni cu violenţă, petrecând în total 18 ani în închisorile din România. Și tot ironia sorții face ca azi, când România a declarat război crimei organizate, super-majoritatea formată din PSD, PNL și UDMR să o voteze la șefia Comisiei Juridice din Camera Deputaților pe avocata Laura Vicol, deputat PSD.

Vicol a fost avocata fraților Sile și Nuțu Cămătaru, Dresorul de lei și de fraieri.  Jurista pesediștilor din Camera Deputaților a apărat-o în trecut și pe fosta șefă DIICOT, Alina Bica. Fostul procuror șef anti-mafia a fost condamnată pentru corupție sub acuzația că l-a favorizat pe Ovidiu Tender într-unul din dosarele sale. Bica a fugit în Italia, unde a fost arestată însă autoritățile italine refuză extrădarea ei.

Noua șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, unde vor ajunge legile justiției și Codurile Penale pentru a fi reparate, este prietenă bună cu Elena Udrea și fina fostului ofițer SRI, Daniel Dragomir, condamnat și el definitiv pentru corupție.

Unii vor spune că asta fac avocații specializați în penal, apără infractori mari sau mici. De acord. Dar de ce trebuie ca tot ei să fie votați în poziții-cheie din Parlament?

Există așadar premise bune ca, la următoarea audiere din Parlament, actualul și viitorul ministru al justiției, Cătălin Predoiu, să declare încă o dată război total crimei organizate, în cazul în care clanurile de interlopi vor refuza să cadă singure.