Profesor: E recomandat ca înainte de examen să avem activităţi relaxante, plimbări, nu să repetăm totul la foc automat

Examenele naţionale, indiferent că este vorba despre Evaluarea Naţională sau Bacalaureat, înseamnă încheierea unui ciclu de studii gimnaziale sau liceale, dar, în acelaşi timp, reprezintă pentru elevi sau părinţi un factor de stres psihologic.

Profesorul Claudia Sava, care de 33 de ani predă Limba şi literatura română la un colegiu din Iaşi, a declarat pentru AGERPRES că examenele naţionale au două componente – una academică şi una psihologică, emoţională, care trebuie gestionate, transmite Agerpres.

„Componenta academică este aceea care necesită un efort intelectual, concentrare, lectura atentă a cerinţelor, indiferent de nivel, că suntem la Evaluarea Naţională sau la examenul de Bacalaureat, înţelegerea cerinţelor, a textelor suport şi concentrarea pe ceea ce se aşteaptă. O lectură atentă a enunţurilor înseamnă, spunem noi, profesorii, că jumătate din cerinţă este rezolvată. Mai există o componentă a acestor probe. E vorba de componenta emoţională. Şi aici se face diferenţa între copiii care sunt buni competitori şi copiii care sunt mai ezitanţi. Copiii buni competitori reuşesc să-şi gestioneze emoţiile. Nu există examene fără emoţie, dar reuşesc să construiască. Aceste trăiri îi ajută să se concentreze pe ceea ce au de rezolvat”, a afirmat Claudia Sava, care în prezent predă Limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi.

Potrivit acesteia, este foarte importantă gestionarea corectă a timpului înainte de probe.

„E vorba de odihnă, de relaxare. Este ştiut faptul că informaţia ştiinţifică, academică se fixează prin odihnă, prin somn. De asemenea, este foarte important şi climatul familial, adică e vorba aici de felul în care părinţii ştiu să empatizeze, să solidarizeze, să sprijine copilul. Adolescenţa, prin excelenţă, este o vârstă cu furtuni emoţionale şi sigur că nu există o recomandare valabilă pentru toţi copiii. Poate n-ar fi rău ca părinţii să le spună copiilor că presiunea nu este atât de mare şi că majoritatea persoanelor care au acum 15 – 16 ani, dacă ne raportăm la Evaluarea Naţională, sau 18 – 20 de ani, dacă ne raportăm la Bacalaureat, au trecut prin această experienţă şi au supravieţuit. Deci este o experienţă necesară, este un prag şi abordarea sa cu o naturaleţe, calm va aduce cu siguranţă rezultate mai bune decât un stres ieşit din comun”, afirmă Claudia Sava.

Înainte şi în timpul examenelor naţionale nu doar elevii sunt supuşi stresului, ci şi părinţii se dovedesc a fi în multe cazuri anxioşi.

„Poate nu ar fi rău ca părinţii să încerce, fiind vorba despre adulţi, să-şi controleze emoţiile, pentru că ei au altă experienţă de viaţă. Poate n-ar fi rău să se raporteze la ceea ce au trăit ei înşişi în perioada examenelor şi să-şi amintească faptul că nu le-a fost foarte uşor şi tocmai din această cauză să încerce să le creeze copiilor un climat afectiv echilibrat şi empatic. Iar dacă simt că nu pot să facă asta, sigur, există modalităţi. Am lăsat copilul la examen, merg, identific o modalitate spirituală de a-l ajuta într-un fel”, explică prof. dr. Claudia Sava.

Dar se pare că emoţia cea mai puternică o au elevii atunci când în sală sunt aduse subiectele de examen.

„Există un moment în care elevii primesc subiectele, indiferent de materie şi de vârsta lor. Şi la o scanare rapidă, copilul poate să identifice o seamă de subiecte care par să fie o tablă ştearsă în mintea lor. Li se pare că sunt câteva subiecte pe care nu le ştiu. ‘E clar că n-am să mă descurc’. În astfel de situaţii este bine să identifice subiectele la care au senzaţia că se descurcă, să înceapă să lucreze acele elemente din test şi vor observa că în background creierul identifică soluţii şi pentru celelalte cerinţe, astfel încât, cu multă răbdare şi cu mult calm şi cu multă concentrare, vor reuşi să rezolve tot ceea ce au de rezolvat. Aşadar, nu trebuie să se sperie dacă vor găsi în teste subiecte foarte solicitante sau la care li se pare că nu ştiu nimic. De fapt, ei ştiu, dar creierul este atât de bombardat de ceea ce i se întâmplă încât nu reuşeşte să facă toate conexiunile în acelaşi timp. Ele se fac treptat pe parcursul probei. Eventual pot să-şi noteze pe ciornă cu semnul exclamării subiectul X că trebuie rezolvat de acum înainte, ca să nu lase nimic nerezolvat în urmă”, menţionează profesoara.

Aceasta a explicat pentru AGERPRES că înainte de examen există un obicei al elevilor de a repeta totul la foc automat, unii recurgând la astfel de „tactici” şi cu câteva ore înainte de probă sau sunt copii care stau noaptea de dinaintea examenului şi repetă din materie.

„Este absolut greşit. Este recomandat chiar cu o zi înainte de examen să avem activităţi relaxante, plimbări, un film vesel, o lectură plăcută. Asta e înainte de examen. De asemenea, să avem grijă să ne odihnim foarte bine în noaptea de dinainte”, este sfatul profesoarei.

În ceea ce priveşte cele mai frecvente greşeli ale elevilor în timpul examenelor scrise, aceasta atenţionează: „Copiii nu citesc cu atenţie enunţul. Sunt situaţii în care sau au de identificat două-trei situaţii şi identifică din grabă doar una sau două, spunând; n-am mai găsit altceva, pentru că nu au răbdarea de a aborda subiectul liniştit, cuminte, fără presiune. Aşadar, cam în zona asta se fac greşelile frecvente pe care le identificăm noi ca profesori”.