Proiect de 1,2 milioane euro la Sibiu despre limbajul presei pe timp de război / Expert: Suntem conștienți că informațiile despre dimensiunea militară a conflictelor sunt strict controlate

O universitate din Polonia și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu cercetează în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR reflectarea războiului din Ucraina în mass-mediat, precum discursurile conflictului, tehnicile de marginalizare a unor grupuri etnice și rasiale, propaganda și populismul, știrile senzaționaliste și popularizarea științei, relatează Turnul Sfatului.

Programul se numește CORECON și vine de la denumirea proiectului în limba engleză: „The Coverage and Reception of the Russian-Ukrainian Conflict in Polish, Romanian and English-Language Media: A Comparative Critical Discourse Study with Recommendations for Journalism Training”.

Bugetul proiectului este de 1,2 milioane euro și programul este coordonat de profesorul polonez de la Universitatea din Opole, Molek-Kozakowska.

”Se poate avea impresia că majoritatea destinatarilor mass-media au fost desensibilizați la brutalitatea și nedreptatea continuă a războiului și au dezvoltat un mecanism de adaptare pentru a face față veștilor proaste și sentimentului de nesiguranță. Suntem conștienți că, deși sunt puternic pro-ucraineni, unii consumatori de media s-au protejat de toate materialele despre război și s-au închis în bule informaționale în care urmăresc doar media pe care o preferă sau pozițiile politice cu care sunt de acord. Evident, fiecare evoluție politică gravă sau incident de impact este mediatizat pe scară largă în Polonia și este urmărit îndeaproape de polonezi atunci când încalcă sentimentul de siguranță și securitate, cum ar fi orice amenințare, provocare sau introducere accidentală a unei rachete în spațiul teritorial al țării.

Ceea ce este regretabil este că elitele politice folosesc uneori sentimentele pro-ucrainene și anti-ruse pentru a-și ataca adversarii politici, înfățișând în cele din urmă politicile și declarațiile cu care nu sunt de acord ca pe un element de propagandă rusă ascunsă. Dacă astfel de tonuri senzaționaliste și conspiraționiste domină dezbaterile publice, în cele din urmă unii consumatori de media devin extrem de polarizați, în timp ce alții pur și simplu își pierd încrederea în elitele politice”, spune profesorul polonez.