Proiect de 30 de milioane de euro: Caietul de sarcini pentru transformarea digitală a administraţiei publice din România a fost pus în consultare publică

Caietul de sarcini privind transformarea digitală a administraţiei publice din România, în valoare de peste 30 de milioane de euro, a fost pus în dezbatere publică, a anunţat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), transmite Agerpres.

Procesul de consultare publică presupune transmiterea de sugestii, observaţii sau recomandări de către reprezentanţi ai companiilor IT din România, iar termenul limită pentru formularea observaţiilor este vineri, 22 octombrie 2021.

„Procedura de consultare publică este un instrument esenţial de transparentizare a procesului de licitaţie publică. De-a lungul timpului, industria IT din România a criticat modul în care s-au scris caietele de sarcini pentru marile proiecte de digitalizare a administraţiei.

Însă acest feedback venea mereu în momentul în care caietele de sarcini erau deja în procedura de licitaţie publică. Reprezentanţii industriei IT au acum ocazia de a contribui cu propuneri, sugestii şi observaţii la cel mai important proiect de digitalizare a sectorului public – acordul cadru pentru transformarea digitală a administraţiei publice din România. Este convingerea noastră că tehnologia are un rol fundamental în transformarea economiei şi a societăţii româneşti”, a declarat Octavian Oprea, preşedintele ADR, potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES.

Caietul de sarcini prevede resursele umane şi tehnologice necesare pentru consolidarea transformării digitale a administraţiei publice.

Tehnologia şi revoluţia datelor oferă statelor un potenţial semnificativ de creştere a eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, precum şi de sporire a transparenţei şi a încrederii cetăţenilor, precizează sursa citată.

Potrivit ADR, acest lucru a devenit cu atât mai important cu cât statele continuă să se confrunte cu efectele pandemiei COVID-19 şi se străduiesc să realizeze o redresare rezilientă. Totodată, criza a evidenţiat costurile economice şi sociale asociate cu întârzierea digitalizării.

„Instituţiile publice au o oportunitate uriaşă de a valorifica instrumentele digitale pentru a optimiza managementul, furnizarea de servicii publice şi capabilitatea generală a statului, ceea ce va genera consolidarea unor servicii publice universal accesibile şi orientate către cetăţean”, subliniază ADR.

Pentru realizarea obiectivelor specifice şi pentru a permite accesul cât mai multor companii calificate la procedura de achizitie, ADR a împărţit acest acord cadru în 11 loturi, iar fiecare lot reprezintă un segment din procesul de dezvoltare software.

Astfel, analiza de business stă la baza oricărui proces de dezvoltare software şi asigură identificarea celor mai potrivite soluţii în vederea realizării obiectivelor propuse; achiziţionarea serviciilor de analiză de business este necesară pentru elaborarea documentaţiei cu cerinţe funcţionale şi de business pentru proiectele ce urmează a fi dezvoltate.

Analiza tehnică este fundamentală pentru procesul de dezvoltare software şi asigură identificarea celor mai potrivite soluţii tehnice în vederea realizării obiectivelor propuse.

Alte loturi sunt dezvoltarea software, principala activitate de producţie şi creare a produselor care fac obiectul caietului de sarcini şi testarea funcţionalităţii pentru a se asigura de faptul că produsul software a fost construit corect şi nu a omis nicio funcţionalitate menţionată în Business Requirements Document (BRD).

Alt lot îl reprezintă testele de securitate care, potrivit instituţiei, au devenit un pas important şi obligatoriu în procesul de dezvoltare software, în special în urma numărului mare de atacuri informatice. Testul de securitate oferă garanţia faptului că soluţiile achiziţionate nu conţin vulnerabilităţi supuse atacurilor informatice, precizează ADR.

Servicii mentenanţă infrastructură server şi servicii mentenanţă software sunt alte două loturi incluse în acordul cadru.

Un alt lot este blockchain, în condiţiile în care, pentru multă vreme, tehnologiile blockchain au fost asociate cu criptomonedele, dar utilizarea lor este mult mai largă, de la modul în care companiile îşi reconfigurează operaţiunile şi lanţurile de aprovizionare, la modul de securizare, partajare şi utilizare a datelor în instituţiile publice, pentru creşterea încrederii, transparenţei şi eficienţei, subliniază sursa citată. ADR şi-a propus să exploreze aceste tehnologii pentru identificarea celor mai eficiente modalităţi de aplicare la nivel guvernamental şi va acţiona pentru pilotarea şi, ulterior, implementarea tehnologiilor blockchain în proiectele instituţionale.

Inteligenţa Artificială (AI) este o tehnologie inovativă cu numeroase beneficii în domeniul guvernamental. „Existenţa unor tehnologii fiabile de inteligenţă artificială poate aduce numeroase beneficii, iar abordarea UE cu privire la AI va convinge cetăţenii să utilizeze cu încredere aceste tehnologii. Inteligenţa artificială (AI) poate contribui în identificarea de soluţii la multe dintre problemele societăţii, dar acest lucru poate fi realizat numai dacă tehnologia este de înaltă calitate şi dacă se dezvoltă şi se utilizează într-un mod etic. În sectorul public, Automatizarea şi Inteligenţa Artificială – RPA (Robotic Process Automation) şi Chatbots au un potenţial semnificativ pentru susţinerea reducerii costurilor, îndeplinirea aşteptărilor cetăţenilor, stimularea productivităţii şi eficientizarea activităţii angajaţilor”, se precizează în comunicat.

Virtual Reality / Augmented Reality sunt identificate ca tehnologii inovative cu numeroase beneficii pentru sectorul guvernamental: creşterea productivităţii, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor, creşterea gradului de informare a cetăţenilor şi a încrederii acestora în instituţiile publice.

„Utilizarea pe scară mai largă a realităţii augmentate (AR) şi a realităţii virtuale (VR) în domenii precum comerţ, sănătate şi servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 şi va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului global „Seeing is believing””, se mai arată în document.

Potrivit ADR, Big data au un potenţial enorm în sectorul public în contextul în care activităţile cotidiene ale unui guvern, cum ar fi gestionarea beneficiilor sociale, colectarea impozitelor, monitorizarea sistemelor naţionale de sănătate şi educaţie, înregistrarea datelor de trafic şi emiterea documentelor oficiale generează şi colectează cantităţi mari de date în fiecare zi. Disponibilitatea acestor informaţii în timp real permite instituţiilor publice să ia decizii mai informate mai rapid şi să implementeze schimbările necesare, explică ADR.

În vederea realizării proiectelor propuse şi care fac obiectul acestui acord cadru, ADR îşi propune să selecteze un număr de 15 companii per lot, cu excepţia lotului de Mentenanţă software, unde vor fi selectate 5 companii per lot. În cadrul fiecărui lot, atribuirea se va face în baza unor contracte subsecvente cu reluarea competiţiei.

Managementul acordului cadru, inclusiv implementarea administrativă şi procedurală aferentă fiecărui contract subsecvent va fi asigurat de către o echipă de implementare din partea ADR, care va gestiona totodată şi documentele elaborate de prestator în cadrul fiecărui contract subsecvent (analize, rapoarte, facturi, alte tipuri de documente etc.).