Proiect de lege pentru înființarea Muzeului de Istorie şi Cultură a Romilor, depus în Parlament

Înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România reprezintă o datorie morală a întregii clase politice şi a instituţiilor statului, în raport cu istoria tragică a minorităţii rome pe teritoriul României, a declarat, pentru Agerpres, deputatul minorităţilor naţionale Cătălin Manea, iniţiator al propunerii legislative, care a fost depusă la Parlament.

Potrivit proiectului de act normativ, prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 17 alin. (2) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, se înfiinţează Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Muzeul, cu sediul în municipiul Bucureşti, va avea drept scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor din România, cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor robiei şi deportării în Transnistria, precum şi combaterea rasismului şi a discriminării.

Patrimoniul muzeului se compune din colecţii de piese şi documente, constituite de Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa, membră a Consiliului Minorităţilor Naţionale, în colaborare cu alte instituţii publice sau private, organizaţii non-guvernamentale din ţară şi din străinătate, precum şi din piese provenind din transferuri, donaţii şi achiziţii, potrivit legii.

„Înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Cultură a Romilor din România reprezintă un obiectiv fundamental pentru această minoritate, dar şi o datorie morală pentru întreaga clasă politică, în raport cu istoria tragică a minorităţii rome pe teritoriul României”, a subliniat deputatul Cătălin Manea, reprezentant al minorităţii rome în Parlament.

El a enumerat trei argumente solide, fundamentale pentru înfiinţarea unei astfel de instituţii naţionale, acestea fiind momente istorice care i-au marcat pe romii din România.

„Primul moment este lunga perioadă de robie în care romii s-au aflat în Ţările Române, de aproximativ jumătate de mileniu – fapt istoric care încă nu a fost recunoscut oficial de către toate instituţiile statului român. Aici, evident, mă refer şi la Biserica Ortodoxă Română, care ar trebui să aibă un punct de vedere pe marginea robiei minorităţii rome de peste patru secole şi jumătate. Al doilea moment tragic este legat de deportarea romilor în Transnistria, în timpul regimului antonescian, atunci când peste 25.000 de romi au fost deportaţi şi mai mult de jumătate dintre cei care au ajuns în Transnistria au pierit. Iar al treilea moment – ca şi argument important şi solid pentru înfiinţarea acestui muzeu – este legat de exterminarea a peste 500.000 de romi în lagărele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Vorbim de o jumătate de milion de romi care au fost masacraţi şi exterminaţi în lagărele naziste de pe teritoriul Austriei, Poloniei şi Germaniei”, a explicat deputatul.

Potrivit acestuia, adevărul istoric trebuie cunoscut atât de către generaţia actuală, dar mai ales de generaţiile viitoare.

„Consider că înfiinţarea acestui muzeu este o datorie morală pentru întreaga clasă politică românească şi pentru instituţiile statului român. Minoritatea romă este o minoritate istorică, care, în ciuda tuturor acestor momente cumplite prin care a trecut, a contribuit la formarea şi desăvârşirea statului naţional modern românesc şi a dat acestei ţări nenumărate valori şi personalităţi în toate domeniile de activitate”, a transmis Cătălin Manea.

Muzeul de Istorie şi Cultură a Romilor din România va avea printre atribuţii colecţionarea de documente şi mărturii cu privire la istoria romilor, inclusiv prin colaborarea cu Arhivele Naţionale ale României, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi alţi deţinători de arhivă, din ţară şi din străinătate; elaborarea, coordonarea de programe şi/sau proiecte educaţionale şi de cercetare, de stagii de pregătire şi instruire în domeniul specific, precum şi participarea la programe şi proiecte din domeniul de activitate, atunci când acestea sunt organizate de terţi; efectuarea de studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii istoriei romilor, a robiei şi a deportării în Transnistria.

Finanţarea funcţionării şi activităţii muzeului se asigură din subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, şi din venituri proprii provenite din activităţi specifice, precum şi din donaţii şi sponsorizări.

Muzeul va fi condus de un manager desemnat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu avizul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor şi, cumulativ, cu avizul Consiliului Minorităţilor Naţionale, în baza unui concurs de proiecte de management, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă este susţinută, în calitate de co-iniţiatori, de 46 de senatori şi deputaţi de la PSD, PNL, UDMR, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Senatul este prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind forul decizional în cazul acestui proiect.