Proiect pentru ca toate cimitirele militare să treacă în administrarea Ministerului Apărării / Inițiator: Vor fi mai bine îngrijite și se va termina și cu scandalurile neavenite, provocări interetnice, cum s-a întâmplat la Valea Uzului

Deputatul PMP, Marius Pașcan, a inițiat un proiect de lege prin care toate cimitirele militare din țară vor trece în administrarea Ministerului Apărării. Pașcan a declarat pentru G4Media.ro că, dacă legea va fi adoptată, cimitirele militare, multe dintre ele lăsate în paragină, vor fi mai bine îngrijite și se va termina și cu scandalurile neavenite, provocările interetnice, cum s-a întâmplat la Valea Uzului.

„Am inițiat și înregistrat un proiect legislativ prin care toate cimitirele eroirlor sa fie administrate de Ministerul Apărării Naționale. În acest fel, vom aduce liniștea necesară și pacea necesară eroilor acestei țări. Aceste cimitire vor fi mai bine îngrijite, vor fi și fondurile și specialiștii care să facă acest lucru și se va termina și cu scandalurile neavenite, provocările etnice, în genul celor de la Valea Uzului. Am ajuns de râsul lumii să se vorbească de probleme interetnice pornind de la eroi”, a declarat Pașcan.

Deputatul PMP a adăugat că toți eroii acestei țări, fie ei români, maghiari, germani, sași, evrei sau de alte naționalități trebuie să fie cinstiți și că „nu are rost să ne războim pe identitatea lor”.

„Este important ca aceste cimitire să fie administrate serios de MApN la nivelul țării, pentru că sunt multe cimitire ale eroilor lăsate în paragină, fie pentru că nu sunt resursele necesare, nici oamenii care să se ocupe corect de administrarea acestora și, de aceea, în unele părți au devenit o rușine națională. Cred că proiectul meu va aduce liniștea necesară odihnei veșnice a eroilor. Le suntem recunoscători pentru că le datorăm ceea ce suntem azi lor”, a mai declarat Marius Pașcan pentru G4Media.ro.

Deocamdată, proiectul este semnat de parlamentarii PMP, însă Pașcan a precizat că va avea discuții și cu liderii celorlalte grupuri parlamentare pentru a avea majoritatea necesară ca legea să treacă de Parlament.

Proiectul inițiat de Marius Pașcan modifică Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor
comemorative de război.

Principalele prevederi ale proiectului:

• Mormintele și operele comemorative de razboi situate pe teritoriul Romaniei sunt bunuri de interes public national si fac parte din domeniul public al statului, în masura in care, la data intrarii in vigoare a legii, nu fac
  parte din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale sau nu sunt proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.
• Mormintele și operele comemorative de razboi care fac parte din domeniul public al statului sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile §i sunt monumente de for public. Acestea sunt date in administrarea
  Ministerului Apararii Nationale, care va putea decide prin ordin al ministrului apararii nationale cu privire la delegarea administrarii catre unitatile militare teritoriale aflate în subordinea sa.
• Întretinerea și marcarea mormintelor și operelor comemorative de razboi straine, aflate pe teritoriul Romaniei, se realizeaza potrivit legii și in conformitate cu tratatele Internationale la care Romania este parte.
• În termen de 2 ani de la data intrarii m vigoare a legii, Ministerul Apararii Nationale prin Oficiul National pentru CultuI Eroilor va realiza un inventar centralizat al tuturor mormintelor si operelor comemorative de razboi situate pe teritoriul Romaniei, va evalua stadiul de conservare si întretinere a acestora si va face propuneri pentru protejarea și punerea lor in valoare.
• În termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, unitatile administrativ-teritoriale au obligatia predarii, m original, catre Ministerul Apararii Nationale a tuturor documentelor din arhiva proprie referitoare la morminte și opere comemorative de razboi aflate in domeniul public al unitatii administrativteritoriale, respectiv în copii legalizate a documentelor privind morminte și opere comemorative de razboi aflate în domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale.

Proiectul integral poate fi consultat aici.

De emnționat că propunerea ca cimitirul de la Valea Uzului să fie preluat în administrarea MApN nu este agreată de liderii maghiari.

Context. Cimitirul de la Valea Uzului, cel mai mare din judeţul Harghita, se află în centrul unei dispute între autorităţile din comuna Sânmartin, judeţul Harghita şi liderii UDMR, pe de o parte şi autorităţile din Dărmăneşti, judeţul Bacău, pe de altă parte.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, la finalul celei de-a doua conflagraţii mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumaţi peste 1.300 de militari de mai multe naţionalităţi – români, unguri, germani, ruşi, austrieci, italieni şi sârbi.

În ultimii ani, Consiliul Local Sânmartin a împrejmuit incinta şi a amplasat câteva sute de cruci în memoria soldaţilor ungari căzuţi în luptele care au avut loc în zonă.

Autorităţile locale din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, au decis, recent, să ridice în incintă mai multe cruci în memoria soldaţilor români căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial şi un monument pentru eroii care şi-au dat viaţa acolo, indiferent de naţionalitate, dar autorităţile din Sânmartin şi liderii UDMR susţin că demersul este ilegal, întrucât cimitirul se află în domeniul public al comunei harghitene iar crucile ar fi amplasate pe locul unor potenţiale morminte nedescoperite ale soldaţilor ungari.

Pe de altă parte, autorităţile din Dărmăneşti susţin că au autorizaţiile necesare pentru ridicarea crucilor şi că cimitirul se află pe teritoriul acestei localităţi.

În zonă au avut loc în acest an mai multe incidente: crucile amplasate în memoria eroilor români şi monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar mai mulţi activişti români au susţinut că au fost agresaţi de extremişti maghiari.

În urma acestor incidente, patru bărbaţi, printre care se numără şi viceprimarul din Sânmartin, au fost duşi la audieri la IPJ Harghita, într-un dosar instrumentat de poliţiştii din Bacău. În aceeaşi zi, Consiliul Local Sânmartin a votat o hotărâre prin care s-a interzis accesul în cimitir pentru 30 zile, iar o săptămână mai târziu, primarul din Sânmartin, Gergely Andras, şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, au închis uşa cimitirului cu un lanţ şi trei lacăte.

Hotărârea de interzicere a accesului în cimitir a fost atacată în instanţă de Instituţia Prefectului judeţului Harghita, pentru că ar încălca mai multe legi, inclusiv Constituţia României.

În data de 6 iunie, mai mulţi membri ai comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna, alături de liderii lor politici, au format un lanţ viu, la cimitirul de la Valea Uzului, în aceeaşi zi în care membrii mai multe organizaţii româneşti, dar şi persoane din judeţul Bacău sau din alte zone ale ţării au venit în număr mare la cimitir, pentru a participa la o manifestare comemorativă, cu ocazia Zilei Eroilor.

Întrucât românilor nu li s-a permis accesul în zonă, câţiva dintre aceştia au forţat şi au rupt poarta închisă cu lacăt, au avut loc îmbrânceli cu jandarmii, după care maghiarii s-au retras, iar manifestarea s-a desfăşurat în interiorul cimitirului.

După acest moment, autoritățile române au anunțat că cimitirul ar putea fi preluat în administrare de Ministerul Apărării Naţionale, propunere respinsă de liderii maghiari, iar experţi din partea României şi Ungariei au avut mai multe întâlniri, pentru a găsi o soluţie de rezolvare a problemei, fiind subliniată, de ambele părţi, importanţa dialogului bilateral pe această temă.

Sursa Foto: Facebook/ Korodi Attila