Proiectele legilor Justiției: Mandatele actualilor șefi ai Înaltei Curți și ai marilor parchete, prelungite cu un an

Proiectul de modificare a legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor prelungește cu un an mandatele actualilor șefi ai Înaltei Curți și ai marilor parchete (DNA și PG, la DIICOT este un șef interimar).

Proiectul trimis de ministerul Justiției la CSM prevede ca mandatele șefilor Înaltei Curți și ai marilor parchete să fie de 4 ani, nu de 3 ani, cum era până acum.

”Art. 143 – (1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod (…)

Art. 145 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod”, se arată în proiectul de modificare a Statutului magistraților.

La articolul 283 alineatul 2 privind dispozițiile tranzitorii se arată însă că:

”Art. 283 – (2) Dispoziţiile prezentei legi privind durata mandatelor funcţiilor de conducere se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a acesteia, care se prelungesc de drept cu 1 an”.

Cu alte cuvinte, dacă această prevedere va fi adoptată, actuala șefă a ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, ar putea rămâne în funcție până la data de 2026, nu până în 2025, iar procuroarea generală Gabriela Scutea și șeful DNA Crin Bologa ar putea rămâne în funcție până în 2024, nu până în 2023. În 2024 expiră și mandatul actualului președinte al României, Klaus Iohannis.

Vezi proiectele de modificare a legilor Justiției trimise la CSM aici.