Proiectul care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților a primit raport de adoptare la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților. Amendamentele USR au fost respinse

Proiectul cu privire la pensiile magistraţilor iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare, a primit marţi raport de adoptare de la Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor.

Actul normativ propus prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani, transmite Agerpres.

USR a acuzat coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR că a respins în comisii propunerile USR care ar fi făcut ca noul proiect să fie unul constituțional, în concordanță cu deciziile de până acum ale CCR. ”Votul de azi din Comisia pentru muncă confirmă, încă o dată, că PSD și PNL nu vor o lege care să se și aplice, ci doar încearcă o nouă păcăleală în campania electorală”, susține USR într-un comunicat.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege”, stipulează proiectul.

Se prevede să se atingă eşalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistraţi în 2045.

Conform proiectului, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Potrivit anexei 3 la proiect, din 2026 până în 2029, vârsta standard de pensionare pentru magistraţi creşte anual cu şase luni, iar în 2029 aceasta ajunge la 49 de ani şi şase luni. Din 2029, vârsta standard de pensionare creşte anual cu un an, iar în 2045 magistraţii se vor pensiona doar dacă au vârsta de 65 de ani. În toată perioada, vechimea în specialitate rămâne de 25 de ani.

Proiectul de lege urmează să intre miercuri la dezbatere şi vot în plenul Camerei Deputaţilor.

USR a depus, săptămâna trecută, mai multe amendamente pentru a corecta articolele aflate în contradicție cu deciziile CCR.

Unul dintre amendamente vizează eșalonarea vârstei standard de pensionare astfel încât să fie respectată decizia Curții Constituționale 467/2023. 

Pe proiectul PSD-PNL, un magistrat care are acum 45 de ani va putea ieși la pensie în 2030 (la vârsta de 50 de ani). În schimb, un magistrat care are acum 44 de ani va putea ieși la pensie de abia în 2046 (când va atinge vârsta de 65 de ani, prevăzută în tabelul cu eșalonarea vârstei de pensionare). Cu alte cuvinte, la o diferență de vârstă de doar 1 an între cei doi magistrați, al doilea are de așteptat cu 16 ani mai mult până poate ieși la pensie. Or, în decizia menționată, CCR a spus deja că creșterea intempestivă a vârstei de pensionare de la un an la altul este motiv de neconstituționalitate.

„Partidele vechi au slăbit Justiția scoțând din sistem magistrați aflați în vârful lor de experiență și de pregătire și au reușit asta nu cu forța, ci cu pensii speciale mai mari decât salariul în plată. În plus, instabilitatea legislativă i-a împins spre pensie și pe aceia ce ar mai fi rămas dacă aveau certitudinea unor reguli care li se aplică și în viitor. În acest haos, un sfert dintre judecători au ieșit deja la pensie în ultimii 4 ani, 75% dintre judecătorii instanței supreme îndeplinesc deja condițiile, iar România pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere. Și, cu toate acestea, Guvernul Ciolacu încearcă aceeași păcăleală în campania electorală, se preface că vrea să repare inechitățile create tot de PSD-PNL și insistă în Parlament pe un proiect de lege neconstituțional, cu care vor doar să se laude, nu să îl și aplice”, afirmă deputata USR Oana Țoiu, membră a Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților.

Alte amendamente ale USR vizează modul de calcul și limita maximă a pensiei de serviciu pe care să o încaseze magistrații. Concret, USR propune ca pensia magistraților să fie cel mult egală cu indemnizația de încadrare netă din ultima lună de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri (sporuri, bani pentru concediul neefectuat etc), așa cum ar vrea PSD și PNL.