Proiectul de dezvoltare turistică „Adoptă un sat” va ajunge şi în zona montană a judeţului Timiș

Zona rurală şi montană din estul judeţului Timiş va fi promovată turistic prin proiectul antreprenorial ”Adoptă un sat”, sprijinit şi de administraţia judeţeană, obiectivul fiind de a aduce dezvoltare economică prin turismul local, cu tradiţiile gastronomice şi meşteşugăreşti ale locului, renumit şi pentru atracţii culturale şi naturale unice, transmite Agerpres.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alin Popoviciu, spune că o renumită firmă de arhitectură din Bucureşti a iniţiat extinderea şi în această zonă a proiectului „Adoptă un sat”, în cadrul căruia vor fi puşi în valoare atât producătorii agroalimentari locali, cât şi minunatele locuri din partea montană a Timişului: peşteri, Lacul Surduc, complexul bisericilor din lemn triseculare.

„Acum suntem în discuţie cu o firmă de arhitectură foarte mare din Bucureşti, care a mai făcut un asemenea proiect, care se numeşte ‘Adoptă un sat’, în care ei vin cu un concept. Zilele trecute am fost cu ei în zona de est, Făget, Tomeşti, Pietroasa. Aceasta înseamnă că se pune în valoare tot ceea ce înseamnă producătorii locali în combinaţie cu un turism local care se face acolo. Adică, să produci tot ce ţine de produse locale: gemuri şi dulceţuri din fructe de pădure, băuturi, conserve, murături, bere artizanală produsă local, zacuscă, produse de patiserie, lactate şi brânzeturi sau preparate din carne, precum caltaboş afumat bănăţean, cârnaţi de casă afumaţi, costiţă afumată, tobă de casă, slănină afumată, jumări, şuncă de casă afumată, sângerete afumat, mititei, birşli. Toate acestea vor putea atrage turiştii, iar când vor scana un cod QR (…) să ştie că pot servi meniul pe care îl doresc la numărul X dintr-un sat sau că pot cumpăra anumite produse de la o adresă anume. Cei de la Bucureşti au fost, au văzut şi vor reveni săptămâna viitoare. Vrem să legăm zona Făget-Tomeşti-Pietroasa cu Lacul Surduc, astfel încât să fie toată zona un concept integrat, unitar”, a detaliat, pentru AGERPRES, vicepreşedintele Alin Popoviciu.

Proiectul „Adoptă un Sat” atrage atenţia că ne confruntăm cu o lipsa conştientizării resurselor locale, a fluxului de informaţii şi a spiritului antreprenorial şi îşi propune să lucreze alături de comunităţi din mediul rural pentru construirea unui model de dezvoltare economică şi socială pentru a crea oportunităţi de dezvoltare locală.

Partea montană a judeţului Timiş oferă deja numeroase atracţii turistice şi gastronomice.

În satul Coşteiu de Sus din comuna timişeană Margina (zona Făget), vin sau revin de peste 15 ani turişti din ţară, dar şi din Austria, Germania, Belgia ori alte locuri îndepărtate, de peste Ocean. La tanti Emilia îi aşteaptă un „Mic dejun” gustos, apoi pot descoperi lanţul bisericilor din lemn din secolele XVIII – XX de la Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi şi Nemeşeşti, dar şi Mănăstirea Izvorul lui Miron. Un punct de atracţie este şi Muzeul Satului de la Sinteşti, care adăposteşte documente vechi ale personalităţilor locului, instrumente muzicale care răsunau la marile sărbători în toate satele comunei, produse de manufactură, precum opincile din piele de bou, unice în ţară, dar şi porturi populare bănăţene, peste care au trecut aproape 100 de ani şi mai bine.

Oaspeţii mai pot călători spre Cascada Şopot de la Pietroasa, despre care se spune că mai întâi o vezi, apoi o auzi ca pe nişte şoapte, de unde-i vine probabil şi numele. Apoi drumul continuă din Margina în adâncul pădurii şi se încheie cu contemplarea măiestriei sculptorilor la Biserica de lemn din Crivina, cea mai veche din Banat, ridicată în anul 1676.

Localnicii pregătesc pentru oaspeţi şi drumeţii cu căruţa trasă de cai prin codrii seculari sau cu bicicleta, la Defileul Mureşului, la plantaţia de trandafiri a familiei Grecu, spre câmpurile cu lavandă, la Dumbrava ori la Pietrele Cohului. Aproape de satul Crivina de Sus există şi un „sfinx” din piatră, despre care localnicii spun că este asemănător cu cel din Bucegi.