Proiectul de lege care vizează protejarea pădurilor din Ilfov, Centura Verde a Capitalei, a fost depus în Parlament şi a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ

Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost iniţiat de alpinistul de altitudine Alex Găvan şi conservaţionistul Florin Stoican şi este susţinut de deputatele Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (REPER).

Vestea că proiectul a primit aviz pozitiv din partea Consiliului Legislativ din Parlament a fost făcută publică de Alex Găvan pe pagina sa de Facebook:

„Încă o veste bună pentru viitoarea centură verde a Bucureștiului. Proiectul de lege ce vizează protejarea pădurilor din Ilfov, depus în Parlament de către Platforma Civică Împreună Pentru Centura Verde, a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Pentru aer curat în capitală, pădurile din jurul orașului au nevoie sa rămână în picioare.”

Iniţiatorii proiectului „Centura Verde” susţin că locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani potrivit concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.

„Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legii. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”.

Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5 000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit.

Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.”, scrie într-un comunicat al Fundaţiei „Alex Găvan”.

Foto: Alex Găvan fară oxigen suplimentar pe vârful Gasherbum 2 – 8035m, Himalaya.