Proiectul deputatelor USR Simina Tulbure şi Oana Ţoiu privind integrarea în sistem a elevilor din Diaspora a fost votat în unanimitate de Camera Deputaților

Iniţiativa legislativă a deputatelor USR Simina Tulbure şi Oana Ţoiu, care vizează integrarea în sistemul românesc de educaţie a elevilor veniţi din Diaspora, a fost votată miercuri în unanimitate în plenul Camerei Deputaţilor, arată un comunicat de presă al partidului. Proiectul legislativ vine în sprijinul elevilor şi familiilor acestora care au fost parte a Diasporei româneşti, dar şi al profesorilor care predau elevilor anterior şcolarizaţi în alt stat.

„Acest proiect de lege depăşeşte orice premisă politică şi vizează un subiect sensibil, cu relatări preluate de la firul ierbii. Pentru a determina românii din afara graniţelor ţării să se întoarcă acasă, generarea unui pachet consistent de soluţii la adresa fiecărei provocări ce survine în acest proces este foarte util şi necesar. Mă bucur că toţi actorii educaţionali şi decizionali s-au alăturat proiectului nostru, iar deschiderea către o bună cooperare va facilita integrarea copiilor anterior şcolarizaţi în străinătate. Copiii care revin acasă au nevoie de sprijin pentru a se integra şi profesorii sunt cei care o vor putea face datorită acestui proiect de lege”, a declarat Simina Tulbure, deputată USR pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi coiniţiatoare a proiectului, conform sursei citate.

„Suntem într-un moment unic în parcursul României, cu un acces fără precedent la resurse financiare şi un context post pandemic şi geopolitic care ne permit în anii următori să creştem competitivitatea României pe pieţele globale, dar pentru asta avem nevoie să ne păstrăm resursa umană şi să ni se întoarcă acasă şi din creierele şi forţa de muncă ce au plecat în diaspora. Ca să putem susţine creşterea economică, trebuie să rezolvăm criza resursei umane, avem un deficit estimat pe ritmul actual de creştere de peste 200.000 de locuri de muncă care vor fi greu ocupabile. Pentru multe familii, decizia de a se întoarce depinde de posibilitatea de integrare a copiilor, în special în şcoală şi în colectivitate, iar acest proiect contribuie la rezolvarea acestei probleme”, a declarat deputata Oana Ţoiu, preşedinta Comisiei pentru Tineret şi Sport în Camera Deputaţilor, coiniţiatoare a proiectului.

Una dintre problemele identificate, în urma discuţiilor cu românii din afara graniţelor ţării care au ales sau iau în considerare opţiunea întoarcerii acasă, este legată de sistemul de educaţie. Elevii anterior şcolarizaţi în străinătate trebuie să fie reintegraţi în sistemul de învăţământ românesc, fie că nu au mai fost şcolarizaţi în România, dar deţin cunoştinţe minime de limba română, fie că au fost şcolarizaţi exclusiv în străinătate şi nu deţin cunoştinţe de limbă şi cultură românească sau au mai fost şcolarizaţi în România, însă au petrecut o perioadă mai mare de doi ani în străinătate şi s-a produs o ruptură în procesul educaţional. Impedimentele, în schimb, nu întârzie să apară, iar ele se materializează cu precădere la nivel curricular şi socio-emoţional.

Statisticile Inspectoratelor Şcolare Judeţene arată că numărul elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate care s-au integrat în sistemul de învăţământ din România se ridică la 10.081 în 2019, la 9.589 în 2020, respectiv la 11.286 în 2021.

Proiectul de lege prevede înfiinţarea grupelor de acomodare, în cadrul cărora elevii să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română, în paralel cu orele de curs obligatorii. De asemenea, are menirea de a facilita tranziţia educaţională a elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate şi de a asigura crearea unui context coerent pentru a derula un asemenea demers. Pornind de la cercetările efectuate în prealabil şi de la situaţia actuală în materie de integrare educaţională, necesitatea unui astfel de proiect de lege este evidentă şi de maximă actualitate.

Propunerea legislativă urmează să ajungă la dezbateri şi votul final la Senat, aceasta fiind camera decizională.

sursa: News.ro, sursa foto: UNICEF/ Norbert Fodor