Proiectul UDMR de declarare a zilei de 15 martie sărbătoare a comunităţii maghiare a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei și retrimis la comisie. Ieri, primise raport de respingere în Comisia pentru drepturile omului

Camera Deputaţilor a amânat, miercuri, dezbaterea propunerii legislative a UDMR privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, fiind retrimisă la comisia de specialitate pentru două săptămâni.

Proiectul a fost scos de pe ordinea de zi a plenului de miercuri prin consensul liderilor grupurilor parlamentare, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a intervenit prin telefon în şedinţa de plen şi a solicitat ca proiectul să fie discutat şi respins.

„Nu mi-am dat acordul pentru excluderea proiectului de pe ordinea de zi. Acest proiect din 2017 nu are de ce să fie întors la comisie, mai ales că atunci s-a dezbătut la Comisia pentru drepturilor omului, reprezentantul UDMR a spus că nu are de făcut modificări. De ce să întoarcem proiectul la comisie? De ce nu-l respingem? Este un proiect umilitor, se doreşte reîntoarcerea lui la sertar pentru ca UDMR să găsească un moment favorabil adoptării lui. Trebuie dezbătut astăzi şi să fie respins”, a susţinut Paşcan.

În replică, Marcel Ciolacu a afirmat că decizia de retrimitere la comisie a fost luată regulamentar şi, procedural, nu se mai poate reveni asupra hotărârii.

„Această hotărâre a fost luată regulamentar înainte de începerea dezbaterea pe ordinea de zi. Toţi liderii de grup au fost de acord. Eu, ca preşedinte al Camerei, iau act de decizia liderilor de grup. Momentul din punct ce vedere procedural este depăşit şi este retrimis la comisie pentru două săptămâni. Există o hotărâre a liderilor şi, dacă aş supune la vot, aş încălca regulamentul”, a spus Ciolacu.

Poziţia preşedintelui Camerei Deputaţilor a fost susţinută de reprezentanţii grupurilor PSD şi PNL.

Proiectul prevede ca, în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile locale să poată organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 15 martie, fondurile fiind alocate din bugetele locale. De asemenea, angajatorii trebuiau să acorde o zi liberă în data de 15 martie, la cerere, persoanelor aparţinând comunităţii maghiare pentru a participa aceste manifestări.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect de act normativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorități naționale a Parlamentului României avizase marți negativ proiectul de lege înaintat de Uniunea Democrată Maghiară din România, în 2017, cu privire la declararea zilei de15 martie drept zi de sărbătoare oficială a maghiarilor din România, transmite agenția MTI.

Potrivit raportului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Comisia de specialitate a adoptat această decizie de a propune plenului respingerea proiectului, cu un vot majoritar. Anterior și Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat o poziție similară.

Erika Benkő, membru al Comisiei de specialitate, a declarat marți Agenției de Presă MTI că în cadrul comisiei, alcătuită din 15 membri, doar trei membri au susținut proiectul de lege: doi deputați ai UDMR și un deputat al minorității turce, ceilalți au votat împotrivă sau s-au abținut.

Erika Benkő crede că proiectul de lege va fi respins miercuri și la plenul Camerei Deputaților unde va fi supus votului final, deoarece după declarația președintelui Klaus Iohannis, în Parlamentul României domină o atmosferă antimaghiară, astfel că nici un partid românesc nu are curaj să susțină proiectele de lege ale UDMR.

Proiectul de lege privind sărbătoarea zilei de 15 martie ar crea posibilitatea ca festivitățile consacrate acestei zile să fie finanțate și de consiliile locale în acele localități unde trăiește un număr însemnat de maghiari. De asemenea, cetățenii de naționalitate maghiară ar beneficia de o zi liberă cu prilejul acestei sărbători.

Istoriografia neoficială din România nu consideră drept o sărbătoare data izbucnirii revoluției și luptei pentru libertate în Ungaria și susține că atunci aproximativ 40 de mii de români au fost uciși de maghiari, în timp ce istoricii maghiari spun că cifa este prea exagerată, respectiv amintesc de faptul că în timpul revoluției ungare fiecare națiune a avut victime.

De altminteri, la dezbaterea în Comisia de specialitate cu acest argument a pledat Marius Pascan, reprezentantul Partidului Mișcării Populare, al cărui protector este fostul șef al statului, Traian Băsescu, pentru respingerea proiectului.

Pe de altă parte, vicepreședintele grupului UDMR în Camera Deputaților, Árpád Márton, a declarat ediției electronice a ziarului ”Krónika”: Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților a propus să fie respinse alte trei proiecte de lege depuse de UDMR, și anume proiectul legii arhivelor, propunerea privind restituirea integrală a arhivelor private și cele care au aparținut bisericilor, precum și modificarea legii privind administrarea instituțiilor de cultură.

Árpád Márton a mai precizat că legea privind arhivele pledează pentru descentralizare, iar arhivele bisericilor ar funcționa și după retrocedare ca arhive publice. În cazul instuțiilor culturale, UDMR a propus ca în acele localități unde procentul maghiarilor depășește 20%, cei care se înscriu la concursuri să cunoască și limba minorității. ”După dreclarația antimaghiară a președintelui Klaus Iohannis partidele românești se întrec în a lovi mai puternic în reprezentanții maghiari”, a subliniat Árpád Márton.

Surse: Agerpres / MTI