Propaganda lui Putin în Bulgaria începe să se întoarcă împotriva Moscovei ca un bumerang: populația e majoritar pro-occidentală

„De la un moment încolo, propaganda antiliberală a devenit contraproductivă pentru propriile sale obiective. Valorile sale extreme din primele luni ale invadării Ucrainei de către Rusia au reușit să radicalizeze pozițiile unor cercuri, dar și să-i încurajeze pe alții să gândească într-o ipoteză nereală până acum – ce s-ar întâmpla dacă Bulgaria ar cădea într-o izolare faţă de UE și lumea occidentală. Pentru o mare parte a cetățenilor bulgari, un astfel de scenariu este complet inacceptabil”. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu sociologic privind propaganda rusă în Bulgaria în 2024, realizat de Alfa Research, la solicitarea Fundației pentru Studii Umanitare și Sociale de la Sofia, arată publicația Dnevnik.

Studiul, care acoperă mai multe subiecte, arată că, de fapt, față de 2017-2018, UE și democrațiile occidentale nu doar că rămân, ci își şi consolidează pozițiile ca prioritate și orientare geopolitică preferată pentru bulgari. Acest lucru nu înseamnă automat sprijin pentru o poziție mai dură a guvernului față de Rusia:

„Slăbiciunile regimului de la Kremlin sunt din ce în ce mai clar și distinct vizibile, dar continuă să existe percepţia că, din motive istorice și datorită proximităţii geografice, „trebuie să ne păstrăm bunele relații cu Rusia și să nu ne confruntăm dur cu ea”. Potrivit autorilor, principalul vector în aprecierile și înțelegerile orientării geopolitice a Bulgariei, se poate numi „pragmatism”.

Principalele trei criterii în rândul respondenților cu privire la ceea ce face o țară (uniune) atractivă şi pentru a avea relații prioritare cu Bulgaria sunt:

– economie puternică (prosperitate)

– statul de drept

– demnitatea umană și cultura.

Când le comparăm cu realitatea, „nu se remarcă nicio ezitare a orientării euroatlantice a majorității bulgarilor”. Bulgarii sunt conștienți de posibilele pierderi cauzate rămânerea ţării în afara UE, iar aceasta este una dintre cele mai serioase bariere împotriva influenței sugestiilor antieuropene și a descurajării „impulsurilor publice de amploare mai mare privind regândirea alegerilor geopolitice ale ţării”.

Indiferent de toate criticile aduse Bruxelles-ului, ideile majorității bulgarilor diferă de tabloul apocaliptic al declinului și regresiei Occidentului, ca cel mai rău loc de locuit din lume, descris de propaganda pro-Kremlin.

Această divergență între narațiunile hibride și atitudinile publice arată că, de la un moment dat, propaganda antiliberală a devenit contraproductivă pentru propriile sale scopuri, concluzionează autorii.

Sondajul, reprezentativ la nivel național, este în două etape – cantitativ, în perioada 23-30 aprilie 2024, și calitativ, o lună mai târziu. Pentru primul, 1.007 adulți au fost întrebaţi la domiciliu printr-un interviu standardizat direct cu tablete. Pentru al doilea, s-a lucrat cu patru grupuri principale, cu reprezentanți ai diferitelor grupuri sociale din diferite oraşe (Sofia, Ruse, Blagoevgrad) pentru a explora motivația și argumentele mai profunde.

La începutul analizei, se amintește că, în ultimii 6-7 ani, Bulgaria a fost un fel de „veriga slabă” în rândul țărilor din Europa de Est din cauza atitudinilor pro-Kremlin ale unor actori politici și a conexiunilor energetice, puternice până de curând, cu Rusia:

În ciuda aprobării generale pentru aderarea țării la UE, și treptat – și în beneficiul aderării acesteia la NATO, în multe privințe starea de spirit continuă să fie destul de volatilă.

Există un caracter hibrid în atitudini – pe de o parte, pro-europeană „în principiu”, iar pe de altă parte, cu simpatii istorice și nostalgice faţă de Rusia, însoțite de sentimente anti-occidentale ușor inflamate.

Acest lucru ajută propaganda direcţionată în acest sens să alimenteze relativ uşor îndoielile și temerile, să polarizeze societatea și să creeze condiții favorabile pentru opinia publică ezitantă cu privire la alegerea euro-atlantică făcută și la gradul de identificare cu aceasta.

Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a provocat schimbări care pun sub semnul întrebării imaginea pozitivă de lungă durată a Rusiei.

„În același timp, într-un efort de a contracara eroziunea imaginii Rusiei și a lui Putin, atacurile hibride amplifică retorica anti-occidentală. Acest lucru duce la noi focare de polarizare și potențiale conflicte în societate”.

Ştirea este legată de tendințele pozitive înregistrate anul acesta la trei indicatori cu creștere față de 2023, când s-a înregistrat o consolidare a sentimentelor eurosceptice:

– grad ridicat de sprijin pentru afilierea europeană a țării și apartenența ei la UE (61% față de doar 16% dezaprobare)

– raportul dintre evaluarea beneficiilor și pierderilor din aderarea la UE are un semn clar pozitiv (63%:26%).

– principala orientare geopolitică a țării și principalele relații de parteneriat sunt legate de UE (66%).

Aceste tendinţe sunt predominante în aproape toate grupurile sociale, demografice și electorale ale populației. Nucleul opozanţilor persistenți ai integrării europene variază între 20 și 25 la sută și este concentrat în principal în rândul populației mai în vârstă, din orașele mici, printre susținătorii formaţiunilor „Renaşterea”, Partidului Socialist Bulgar și o parte a celor care nu votează. În același timp, după agresiunea rusă din Ucraina, însăși imaginea Rusiei și a lui Vladimir Putin s-a înrăutăţit – nu mai sunt definiți ca parteneri de nădejde și „promotori ai păcii”, ci ca entități imprevizibile care pot întreprinde orice acțiune arbitrară fără a respecta drepturile omului și suveranitatea națională a altor țări. Teama că o posibilă victorie a lui Putin în Ucraina ar dezlega nu doar mâinile Kremlinului, ci și ale altor țări pentru a-și impune dictatele asupra celor mai mici, erodează tot mai mult imaginea și încrederea în Rusia.

Euroscepticismul continuă să aibă un mediu din care să se hrănească și este susținut de exponenți politici clari sub forma Partidului Socialist Bulgar, pro-rus, a formaţiunii „Renaşterea” și a unor partide mai mici, potrivit Alpha Research.

Nu numai în rândul lor, ci și în rândul unor grupuri sociale mai largi „aproape că lipseşte sentimentului de apartenență și de comunitate valorică cu restul țărilor europene, ceea ce, pe de o parte, îndepărtează stabilitatea orientării euro-atlantice și, pe de altă parte, deschide spații pentru stratificarea stereotipurilor și temerilor comune, care sunt folosite în fiecare moment convenabil pentru a eroda încrederea în UE.”

În cadrul grupurilor-ţintă organizate, identificarea cu Europa la nivel de valoare este, de asemenea, destul de problematică. Uneori, expresii precum „valori democratice”, „valori liberale” etc. trezesc nu numai distanțare, ci și asocieri negative. Care se numără printre bătăliile câștigate de propaganda antiliberală.

Dar apartenența noastră la NATO și alegerea geopolitică a țării nu sunt puse sub semnul întrebării.

Dimpotrivă, din cauza temerilor cu privire la agresivitatea Rusiei, există chiar o anumită creștere a sprijinului faţă de acestea.

Totuși, efectul lor pe termen lung poate fi citit ca o slăbire a gradului de identificare cu parteneriatele strategice ale Bulgariei și examinarea acestora în primul rând sub aspect pragmatic-conjunctural.

„Pe scena politică, aceste atitudini se cristalizează atât în ​​descoperirea noilor jucători radicali, cât și în comportamentul principalilor actori politici care susțin și votează oficial angajamentele euroatlantice, dar nu le apără în fața alegătorilor”.

Problema cu aceşti jucători și actori se complică în cazul unor „acte mai degrabă unice și adesea spontane (acțiuni de donație, semnături etc.) decât în situaţia unor acțiuni sistematice (participarea la ONG-uri, grupuri de presiune locale, voluntariat etc.)” ale cetățenilor ca şi corectare a puterii.

„Cea mai tânără parte a societății se remarcă printr-o pasivitate alarmantă în aproape toate formele testate de participare civică. Această pasivitate merge mână în mână cu apatia și înstrăinarea față de viața politică, inclusiv cu refuzul de a participa la alegeri. Deși la celelalte generații predomină încă, cel puţin la nivel declarativ, atitudinea conform căreia participarea la viaţa cetăţii și eforturile de a schimba situaţia și guvernarea, inclusiv votul, sunt importante, prezența la vot din ce în ce mai slabă la alegerile organizate în ultimii ani arată exact contrariul”.

Sursa: DNEVNIK / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu