Proprietarii de ambarcațiuni de pe Bega cer autorităților timișorene să se ocupe de o minimă infrastructură portuară. „În toate satele din Franța aceste lucruri există”

Cu ocazia celebrării Orașului Timișoara, din weekendul 9-11 august, proprietarii de ambarcațiuni au organizat o paradă pe canalul Bega. Aceștia au profitat de eveniment pentru a transmite un mesaj autorităților, solicitând urgentarea realizării unei infrastructuri și servicii portuare pe râul care traversează orașul.

Proprietarii de ambarcațiuni s-au adunat în zona D’arc pe Mal. La paradă au participat nava Pelican, repusă pe apă în noiembrie 2021, ambarcațiunea Vulpea, care a navigat din Marea Mediterană până în Timișoara, bărcuța Egreta, Corabia Piraților, destinată curselor pentru copii, cât și Ventura, cea mai nouă ambarcațiune de pe Bega, prima navă electrică fabricată în România.

Evenimentul a fost organizat de asociația „Ecluze pe Bega”, care propun o nouă viziune pentru canalul navigabil.

„Este nevoie, în primul rând, de infrastructură pentru ambarcațiuni, care vor fi din ce în ce mai numeroase. E necesar să avem locuri unde să putem lega vapoarele și bărcile, să avem prize de curent și canalizare, acestea fiind cerințele minime. Dorim să atragem atenția și să impulsionăm autoritățile să urgenteze aceste lucrări. Ar fi extraordinar să avem din nou un port, dar nu asta cerem acum. Dacă ne limităm la planuri foarte complicate, s-ar putea să fie nevoie de foarte mulți bani și să dureze mult. Totuși, se pot face lucrări cu resurse mai puține”, a declarat Bogdan Demetrescu de la Ecluze pe Bega, proprietarul Egretei.

„Avem nevoie de un fel de PUZ”

Bega are opt kilometri navigabili în Timișoara, însă situația juridică a canalului este complicată. Malul aparține Primăriei Timișoara, în timp ce apa este gestionată de Regia Autonomă Administrația Canalului Bega, care administrează canalul navigabil pe o distanță de 42 de kilometri în România, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Oficiul de Căpitănie Timișoara, care se ocupă de regulamentul de navigație pe Bega, de eliberarea permiselor și autorizațiilor, aparține Autorității Navale Române, iar Consiliul Județean Timiș are și el un rol.

„Primăria este singura autoritate care poate lua măsuri și ne poate ajuta. Cea mai bună locație pentru un mic port ar fi zona centrală, unde există o faleză lungă. Se pot face mici amenajări, iar oamenii care se plimbă seara ar putea admira bărcile. În primul rând, trebuie să realizăm un regulament împreună cu Primăria, un fel de PUZ, care să stabilească ce este permis și ce nu, ce se poate face și ce nu. Acum, dacă cineva ar dori să pună un vapor cu turnulețe în centru, nimeni nu ar putea să spună nimic”, a declarat Dan Eftimie, proprietarul „Corabiei Piraților”.

„Aceste facilități elementare sunt prezente în orice oraș care se respectă”

Proprietarii ambarcațiunii Vulpea au navigat recent pe râurile Ron, Rin și Dunăre, aducând barca din Franța până în Timișoara, și au putut observa cum sunt organizate lucrurile în alte țări.

„Noi ținem Vulpea pe apă datorită bunăvoinței celor de la Ecluze pe Bega. Autoritățile locale nu ne oferă nicio infrastructură care să ne permită să rămânem pe malul Begăi. Dorim să se creeze o infrastructură care să primească și oaspeți din afară. Avem nevoie de o marină decentă, care să includă un ponton, o sursă de curent electric, un grup sanitar, unde oricine să poată face un duș. Aceste facilități elementare sunt prezente în orice oraș care se respectă. Oricât de mică ar fi marina, are curent, toalete, dușuri și uneori posibilitatea de a alimenta cu combustibil. În toate satele din Franța aceste lucruri există. Fără ele, nu poți dezvolta un turism de calitate. Timișorenii au uitat cultura apei. De aceea suntem noi aici, să readucem în atenție tradiția vechilor navigatori bănățeni”, a declarat Cristian Ilea, căpitanul de pe Vulpea.

Aproximativ 1.500 de timișoreni dețin permise de barcă

Odată cu deschiderea frontierei cu Serbia, pe apă, anul trecut, la inițiativa celor de la Ecluze pe Bega, au venit la Timișoara opt ambarcațiuni din Serbia. Frontiera a fost deschisă de două ori în această vară.

„Aceste două lucruri sunt esențiale: crearea unei infrastructuri de andocare și găsirea unei soluții pentru a facilita trecerea frontierei între România și Serbia”, a adăugat Cristian Ilea.

Ambarcațiunile au navigat pe ruta D’arc pe Mal – Uzina de Apă – Iosefin – D’arc pe Mal. Din păcate, ambarcațiunea electrică Ventura s-a confruntat cu o problemă neașteptată: nu a putut trece pe sub podul Michelangelo, fiind prea înaltă, astfel că nu a putut ajunge până la Uzina de Apă.

În Timișoara există aproximativ 1.500 de deținători de permise de barcă. Majoritatea navighează în alte părți. De asemenea, aproximativ 400 de ambarcațiuni de agrement sunt înmatriculate la Căpitănia Portului Timișoara, însă acestea navighează pe Mediterană, în Marea Nordului, în Marea Neagră, pe Dunăre sau pe Rin.