Proprietarii de terenuri din Vâlcea sunt nemulţumiţi de valoarea exproprierilor pentru autostrada Sibiu-Piteşti / Un bărbat de 81 de ani a primit 100.000 de lei pentru casă și teren

Autostrada Sibiu-Piteşti (A1) este o investiţie mult aşteptată, dar care a provocat şi nemulţumiri printre sutele de persoane fizice şi juridice din Vâlcea care au primit deciziile de expropriere pentru a începe construcţia şoselei de mare capacitate ce va lega Ardealul de Muntenia, cei mai mulţi spunând că au primit echivalentul unei „eugenii” pentru un metru pătrat de teren care le-a fost luat şi un pic mai mult în cazul construcţiilor, transmite Agerpres.

În comuna Perişani, localitate prinsă în lotul 3 al autostrăzii care traversează Carpaţii, sunt, de exemplu, 12 proprietari ale căror gospodării vor fi demolate fie total, fie parţial. La aceştia se mai adaugă câteva sute de proprietari de terenuri agricole care au fost expropriaţi de suprafeţe pornind de la câţiva metri pătraţi până la câteva hectare. Mulţi dintre ei au acceptat preţul stabilit de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), dar sunt şi alţii care au rămas surprinşi când au văzut cât au primit pentru munca lor de o viaţă.

Ion Mohanu, din satul Surdoiu, este unul dintre cei cărora li se va demola întreaga gospodărie. Ajuns la vârsta de 81 de ani, bărbatul se vede acum nevoit să îşi facă din nou o casă, însă se întreabă dacă va mai reuşi, ţinând cont că a primit puţin peste 100.000 de lei pe tot ce avea construit acolo, plus terenul aferent în suprafaţă de circa 5.000 de metri pătraţi.

„Nu rămâne nimic, nimic. Demolează absolut totul… Au venit şi ne-au spus că ne ia totul şi nu ştiu unde să ne ducem la vârsta asta. Nu am nimic în altă parte. Mai am nişte pământ undeva mai sus un pic de aici, dacă oi mai putea să fac două cămăruţe pentru cât oi mai trăi… Dar ce să-mi ajungă banii? Nici materialele nu am cu ce le lua, apoi să mai construieşti… Ziua de muncă pentru cei care lucrează e de 500, 600 de lei. De unde să-i dai atâţia bani din 100.000 de lei cât mi-au dat ei? (…) Nu ne-a întrebat nimeni nimic. Ne-au venit de la primărie nişte hârti şi ăsta e preţul naţional, zice 80 de bani metrul pătrat sau nu ştiu cât, dar la construcţie e problema. Eu am cheltuit aici poate cinci miliarde de lei, nu cât fac ăştia – 50.000 de lei, adică 500 de milioane de lei vechi cât e pe hârtiile alea valorată casa. Plus că bucătăria de jos cu două camere, cu baie, plus grajduri, binale şi tot pământul care e aici se vor duce pe Apa Sâmbetei”, spune bătrânul.

Alţi vecini, precum Florea Gheorghe, sunt la fel de nemulţumiţi, dar s-au resemnat.

„Am avut casă acolo, dar de când cu autostrada asta nu am mai făcut nimic la ea. Ne-am mutat în altă parte… Zic unii că îţi dau cât pentru o eugenie pe metrul pătrat, că mai mult nu ne dă. Dar ce putem face? Că eşti mulţumit, că nu eşti mulţumit, cum ne-au spus când au venit o dată aici, la primărie, autostrada tot se face… Acum, ce-o vrea Domnul, dacă o fi să ne dea ceva bine, dacă nu….”, adaugă şi Florea Gheorghe, vecin cu Ion Mohanu, ce pare că s-a resemnat cu ceea ce a primit, aşa cum au făcut şi alţi proprietari din zonă, prea bătrâni şi fără posibilităţi materiale să dea în judecată CNAIR.

Şi autorităţile locale din Perişani spun, de altfel, că sumele pentru gospodării sunt problema din zonă, mulţi dintre cei afectaţi neavând alte locuinţe sau terenuri pe care să îşi construiască o altă casă, iar pe piaţa liberă preţurile la terenurile din localitate aproape că s-au dublat de când s-a auzit că va veni autostrada.

„Nemulţumirile proprietarilor din zonă de la noi sunt în primul rând preţurile foarte scăzute şi mă refer strict la gospodării. Sunt şi la terenuri preţuri mici, dar fiind de interes naţional, nu au mai ţinut cont că este preţul mare sau mic, dar la gospodării chiar este un impediment foarte mare, pentru că la ce sume au primit, nu ştiu dacă le mai ajunge să îşi cumpere teren pentru a construi o altă casă. Majoritatea proprietarilor care sunt afectaţi în întregime sunt persoane care nu mai deţin o altă locuinţă în altă parte în momentul de faţă. (…) De când cu autostrada, preţurile terenurilor au început să crească. Dacă până acum doi ani, metrul pătrat era de patru euro, cinci euro, acum s-a ajuns şi la zece euro, adică preţurile s-au ridicat în ultima perioadă şi o să mai crească’, spune primarul interimar al comunei Perişani, Sorin Leonte.

În comuna vecină Racoviţa, localitate ce este prinsă şi în lotul 2 şi în lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Piteşti, situaţia este şi mai complicată, cei expropriaţi – aproximativ 400 de proprietari cu terenuri agricole şi doi de gospodării – susţinând că valoarea la care le-au fost evaluate proprietăţile, pe lângă faptul că este mică, mai şi diferă în funcţie de tronson.

„Oamenii spun că sunt nemulţumiţi de preţul care li se oferă pe locuinţe. Sunt două locuinţe care vor fi expropriate şi demolate în totalitate şi încă o locuinţă care este în zona de siguranţă a tronsonului de autostradă… Preţul este prea mic şi nici eu nu am înţeles de ce, pentru că pe tronsonul Cornetu – Tigveni se vor aloca – am înţeles – undeva la 6,20 lei pe metrul pătrat, iar pe tronsonul Cornetu – Boiţa undeva la 1,30 lei metrul pătrat. De ce, nu ştim. Am înţeles că preţurile s-au luat din notariat şi s-a făcut o medie. Diferenţa între cele două loturi este însă mare”, spune viceprimarul comunei Racoviţa, Florin Zamfirescu.

În plus, proprietara cu gospodăria în marginea autostrăzi nu înţelege de ce i-a fost lăsată casa, deşi nu a primit nicio garanţie că aceasta nu va fi afectată de lucrările de construcţie.

„Sunt mulţumită de banii pe care i-am primit pentru suprafaţa expropriată, dar pe mine mă interesează casa, nu banii. Pentru noi e pericol, dar ei spun că nu e niciun pericol, dar în momentul în care vor începe lucrările, cu vibraţiile pe care le fac ei, oare va rezista şi nu va crăpa? Am sunat la Autostrăzi şi am vorbit cu doamna de acolo, care ne-a spus să facem ce vrem noi că ei nu garantează nimic. Noi mai avem de lucru acolo, că avem două camere care ar trebui renovate pentru că e igrasie, dar nu putem să facem nimic. Absolut nimic. Trebuie să stăm să aşteptăm până începe autostrada”, mărturiseşte Elena Stănică.

Pe de altă parte, reprezentanţii CNAIR le recomandă celor nemulţumiţi de cuantumul despăgubirilor primite să se adreseze instanţei şi să ceară mai mult, pentru că au această posibilitate prin lege.

„Aceste sume, care sunt consemnate şi sunt atribuite fiecărui teren sau construcţie în parte, sunt stabilite în baza unei expertize. Nu sunt nişte sume făcute de noi, stabilite de către către angajaţii noştri. Sunt stabilite în baza legii, de către un evaluator autorizat. Fiecare persoană care a fost expropriată şi nu este mulţumită de cuantumul acestor despăgubiri are dreptul, prin lege, de a se adresa unei instanţe de judecată care, în baza unor alte evaluări, poate să crească cuantumul acestor despăgubiri. Problema mare, şi nu vorbesc doar pentru aceste loturi ale autostrăzii A1 Sibiu -Piteşti, ci pe toate lucrările mari de infrastructură din ţară, este că foarte mulţi proprietari nu au documente cadastrale, fapt ce ne îngreunează foarte mult munca noastră de a le acorda despăgubiri. Sunt persoane decedate, sunt urmaşi ai acestor persoane care nu au succesiunea făcută şi astfel nu pot obţine titlurile de proprietate. Facem apel către toate persoanele care sunt afectate să ia legătura cu primăriile pentru a putea fi ţinuţi la curent cu paşii care trebuie urmaţi şi să ne lase şi datele de contact pentru a-i putea ajuta”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova, Cristian Tudor.

Lucrările la lotul 3 al autostrăzii A1 (Cornetu -Tigveni), cu o lungime de 37 de kilometri, din care 12 kilometri sunt poduri, pasaje şi viaducte, sunt preconizate a începe în vară, tot atunci urmând să înceapă şi lucrările pe tronsonul 2 (Boiţa – Cornetu), cel mai dificil lot de autostradă din România, în suprafaţă de 31 de kilometri, cu şapte tuneluri şi 49 de viaducte, plus un ecoduct care va asigura trecerea animalelor peste DN7, calea ferată şi râul Olt.