Propunere istorică a Bruxelles-ului: Comisia Europeană va cere azi legarea fondurilor europene de independenţa justiţiei

Comisia Europeană va propune azi, odată cu draftul de buget pentru exerciţiul bugetar 2021-2027, şi legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în fiecare stat membru, au declarat pentru G4Media.ro surse diplomatice. Propunerea va viza alocarea în viitorul buget a fondurilor şi se bazează pe Articolul 322 din Tratatul UE, care cere, practic, instituţiilor UE să controleze „răspunderea” statelor membre faţă de modul în care cheltuiesc banii contribuabililor europeni.

Cel mai complicat moment pentru Comisia Europeană a fost stabilirea mecanismului prin care un stat membru să poată fi sancţionat pentru derapajele de la valorile democratice. În cele din urmă, Comisia a ajuns la această soluţie: mecanismul va fi activat fie în urma unor decizii OLAF, decizii ale Curţii Europene de Justiţie ori rapoarte ale unor instituţii internaţionale, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.

O altă sarcină dificilă pentru Comisia Europeană a fost să se asigure că, odată iniţiat mecanismul, el nu poate fi blocat uşor, aşa cum se întâmplă acum de exemplu cu tentativa de activare a Articolului 7 (opţiunea nucleară) în cazul Poloniei, unde e suficient veto-ul unui singur stat membru (Ungaria) şi procedura eşuează.

Ca atare, Comisia Europeană a gândit următorul mecanism bazat pe legislaţia internă a UE, au declarat pentru G4Media.ro surse comunitare: când Executivul european face propunerea de suspendare a alocării fondurilor europene pentru un stat membru, e nevoie de majoritatea calificată a celorlalte state membre în Consiliul UE pentru a bloca procesul. Cu alte cuvinte, va fi extrem de dificil de blocat o asemenea iniţiativă dacă Executivul UE vine cu dovezi clare că justiţia dintr-un stat membru nu este independentă.

Propunerea Comisiei Europene are rolul de anticorp faţă de derapajele de la statul de drept produse în state precum Polonia şi Ungaria (principalele vizate de mecanism), dar şi România, care, în ultimul an, a atras atenţia  UE prin tentativele de modificare a legilor justiţiei în favoarea liderilor majorităţii guvernamentale.

Cei 28 de comisari europeni se reunesc astăzi, de la ora 11.30 (ora Belgiei) în şedinţa în care vor adopta propunerea decisivă pentru viitorul UE. Ultimele detalii au fost puse la punct la şedinţa şefilor de cabinet ai comisarilor europeni de luni seara. După şedinţă, propunerea în linii mari a Comisiei Europene va fi făcută publică, dar detaliile privind mecanismul de legare a fondurilor europene de statul de drept şi independenţa justiţiei vor apărea până la jumătatea lunii iunie, conform unui calendar intern al instituţiilor europene.

După adoptarea de către Comisia Europeană a noului instrument de pedepsire a statelor membre care încalcă principiile statului de drept, propunerea va avea de parcurs un drum extrem de complicat, în care sunt implicate atât statul european, cât şi statele membre (prin reprezentanţiilor lor în Consiliul UE). Ambiţia Comisiei Europene e să treacă pachetul de măsuri până la alegerile europarlamentare din primăvara anului viitor, dar e greu de prognozat dacă multiplele modificări aduse actualelor mecanisme vor trece aşa de uşor. Un hop va fi şi preşedinţia română e UE, în timpul căreia ar trebui să se încheie negocierile: e posibil ca, simţindu-se vizată de măsuri, România să încerce să amâne deznodământul.

Ce spune articolul 322 din Tratatul UE:
(1) Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Curții de Conturi, adoptă prin regulamente:
(a) normele financiare care definesc în special procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția bugetului și pentru predarea și verificarea conturilor;
(b) normele de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului, în special a ordonatorilor și contabililor.

(2) Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Conturi, stabilește metodele și procedura prin care veniturile bugetare prevăzute de regimul resurselor proprii ale Uniunii se pun la dispoziția Comisiei și definește măsurile care trebuie aplicate pentru a răspunde, dacă este cazul, necesităților trezoreriei.

Foto: Senat.ro