Propunerea de pace SUA-Ucraina: Ce va face Putin?

Președintele Vladimir Putin ar putea să nu accepte termenii declaraţiei SUA-Ucraina, ce prevede o încetare a focului imediată, de 30 de zile, între forțele guvernului de la Kiev și cele ale Moscovei, însă decizia lui va fi foarte mult influențată de starea de spirit a societății ruse care este “obosită de război.” Comentatorii străini au vorbit despre opțiunile omului forte de la Kremlin în contextul în care lumea așteaptă răspunsul Rusiei la acordul obținut în Arabia Saudită.

Acordul de la Jeddah

Ucraina a fost de acord să accepte o propunere americană pentru o încetare imediată a focului de 30 de zile și să ia măsuri pentru restabilirea unei păci durabile cu Rusia, potrivit unei declarații comune SUA-Ucraina adoptate marți.

Kievul și Washingtonul “au făcut marți pași importanți către restabilirea unei păci durabile pentru Ucraina,” care “să asigure securitatea Ucrainei pe termen lung,” se arată în comunicat.

Potrivit acordului, guvernul de la Kiev și-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea Administrației de la Washington de a decreta o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile, cu Rusia, care poate fi prelungită de comun acord de către părți și care este supusă acceptării și punerii în aplicare simultane de către Moscova.

Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obținerea păcii.

Cele două părți, reunite la Jeddah în Arabia Saudită, au convenit, de asemenea, să încheie cât mai curând posibil un acord global pentru dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei, se arată în declarație.

De asemenea, SUA vor ridica “imediat pauza privind schimbul de informații și vor relua asistența pentru securitate acordată Ucrainei,” se arată în document, al cărui text integral afirmă:

“Astăzi la Jeddah, în Arabia Saudită – sub ospitalitatea amabilă a prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, – Statele Unite şi Ucraina au făcut paşi importanţi spre restabilirea păcii durabile pentru Ucraina.

Reprezentanţii ambelor naţiuni au lăudat curajul poporului ucrainean în apărarea naţiunii lor şi au convenit că acum este momentul să înceapă un proces către o pace durabilă.

Delegaţia ucraineană a reiterat recunoştinţa puternică a poporului ucrainean faţă de preşedintele Trump, Congresul SUA şi poporul Statelor Unite pentru că au făcut posibile progrese semnificative către pace.

Ucraina şi-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea Statelor Unite de a adopta o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile, care poate fi prelungită de comun acord de către părţi şi care este supusă acceptării şi punerii în aplicare simultane de către Federaţia Rusă. Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii.

Statele Unite vor ridica imediat pauza privind schimbul de informaţii şi vor relua asistenţa de securitate pentru Ucraina.

Delegaţiile au discutat, de asemenea, importanţa eforturilor de ajutor umanitar ca parte a procesului de pace, în special în timpul încetării focului menţionate anterior, inclusiv schimbul de prizonieri de război, eliberarea deţinuţilor civili şi întoarcerea copiilor ucraineni transferaţi forţat.

Ambele delegaţii au convenit să îşi numească echipele de negociere şi să înceapă imediat negocierile pentru o pace durabilă care să asigure securitatea pe termen lung a Ucrainei. Statele Unite s-au angajat să discute aceste propuneri specifice cu reprezentanţii Rusiei. Delegaţia ucraineană a reiterat faptul că partenerii europeni vor fi implicaţi în procesul de pace.

În cele din urmă, preşedinţii celor două ţări au convenit să încheie cât mai curând posibil un acord global pentru dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei, pentru a extinde economia Ucrainei şi a garanta prosperitatea şi securitatea pe termen lung a Ucrainei.”

Reacții

La câteva ore după terminarea negocierilor de la Jeddah, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Statele Unite vor contacta miercuri Rusia cu privire la acordul încheiat cu Ucraina și la pașii necesari pentru a pune capăt războiului.

“Așteptăm cu toții cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm să ia viguros în considerare încetarea oricărei acțiuni militare,” a declarat Rubio.

Șeful diplomației americane a spus că poziția Rusiei va deveni clară în zilele următoare, iar refuzul va fi un semnal puternic: “Vom avea contacte cu ei (partea rusă) astăzi, am avut contacte la diferite niveluri cu colegi, cu diferiți membri ai administrației, și acest lucru va continua. (…) Le vom transmite acest lucru direct, le vom spune că Ucraina este pregătită să înceteze toate ostilitățile și să înceapă un proces imediat de negociere a unui sfârșit pe termen lung al războiului și vom vedea care este răspunsul lor. Dacă vor spune da, atunci vom fi încrezători că am făcut progrese reale și că există o șansă reală pentru pace,” a spus Rubio.

“Dacă spun nu, atunci, evident, va trebui să ne uităm la asta și să înțelegem care sunt intențiile lor reale. Cred că dacă spun nu, asta ne va spune multe despre care sunt obiectivele și planurile lor,” a adăugat secretarul de stat american, declarându-se convins că “singura modalitate de a pune capăt acestui conflict este prin negocieri. Acesta este singurul mod în care putem avea pace, prin negocieri. Prin urmare, trebuie să demarăm acest proces și este greu să începem acest proces atunci când oamenii trag unii în alții și mor. Așa că sperăm să putem opri toate aceste lupte și să ne așezăm la masa negocierilor, unde ambele părți, într-o perioadă de timp, prin muncă asiduă, pot găsi un rezultat reciproc acceptabil, care în cazul Ucrainei, evident, va oferi prosperitate și securitate pe termen lung.”

“Mingea este în terenul lor,” a adăugat Rubio, care a mai precizat că președintele Donald Trump dorește ca războiul să se încheie și că “vom duce această ofertă acum rușilor.”

“Speranța noastră este că rușii vor răspunde afirmativ cât mai repede posibil, astfel încât să putem trece la a doua fază a acestei situații, care este cea a negocierilor reale,” a mai precizat Rubio.

Consilierul pentru securitate de la Casa Albă, Mike Waltz, a declarat și el că delegația ucraineană a arătat “foarte clar” marți că “împărtășește viziunea președintelui Trump pentru pace.”

Ucraina “a făcut pași și propuneri concrete,” inclusiv a acceptat propunerea Washingtonului pentru o încetare completă a focului, a spus el. Waltz a adăugat că va vorbi cu omologul său rus “în zilele următoare” și că Rubio se va întâlni cu miniștrii de externe din G7 în următoarele două zile.

De partea sa, liderul de la Casa Albă a declarat miercuri că, dacă Rusia decide să continue războiul, s-ar putea confrunta cu sancțiuni “devastatoare,” adăugând că “există lucruri pe care le pot face care nu sunt foarte plăcute din punct de vedere financiar.”

“Ar fi foarte rău pentru Rusia. Nu vreau să fac asta pentru că vreau pace,” a spus Trump.

“Suntem aproape de a face ceva (cu privire la Ucraina),” a declarat liderul de la Casa Albă, insistând că partea ucraineană, cândva “dificilă,” și-a schimbat gândirea, iar președintele Volodimir Zelenski, “care nu părea să vrea pace… acum a fost de acord cu pacea. Așa că vom vedea.”

Președintele Trump a declarat că oficialii americani “se îndreaptă spre Rusia chiar acum” pentru discuții privind Ucraina, adăugând că “depinde de Rusia acum.”

În ceea ce privește cele două tabere, reacțiile lor au fost diferite. Președintele Zelenski a declarat că “Ucraina este pregătită pentru pace.”

Zelenski a afirmat că propunerea delegației ucrainene a constat în trei aspecte: “liniște pe cer și pe mare, precum și măsuri reale pentru stabilirea încrederii, inclusiv eliberarea prizonierilor.”

El a spus că “partea americană înțelege argumentele noastre, acceptă propunerile noastre. Vreau să îi mulțumesc președintelui Trump pentru caracterul constructiv al conversației echipelor noastre.”

Zelenski a mai spus că SUA au propus să stabilească o încetare completă a focului timp de 30 de zile în Marea Neagră și de-a lungul întregii linii a frontului.

“Ucraina acceptă această propunere. O considerăm pozitivă și suntem pregătiți să facem un astfel de pas,” a declarat el, adăugând că SUA “trebuie să convingă” Moscova să accepte propunerea. “Rusia trebuie să își arate disponibilitatea de a pune capăt războiului sau de a continua războiul. Este timpul să aflăm tot adevărul.”

În sfârșit, Kremlinul părea miercuri că încă analizează propunerea obținută la Jeddah. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a refuzat să intre în detalii, spunând că “formarea poziției Federației Ruse (va) avea loc în interiorul Federației Ruse”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat subiectul. “Să nu ne grăbim,” a spus el, adăugând că Moscova “se familiarizează” cu declarația comună emisă la Jeddah.

BBC a precizat că, așa cum a afirmat Trump miercuri, există informații că trimisul american Steve Witkoff ar putea călători la Moscova joi, iar Peskov a declarat că presa va fi ținută la curent. În afară de acest aspect, Kremlinul nu a făcut alte comentarii.

Opțiunile lui Putin

Întrebarea aflată pe buzele tuturor este acum legată de răspunsul țarului de la Kremlin. BBC a scris că “Rusia este cea care simte acum presiunea,” în contextul în care “se pare că a venit momentul ca intențiile Rusiei să fie testate în mod public.”

Aceasta mai ales după ce, așa cum a indicat declarația de la Jeddah, Statele Unite vor ridica imediat pauza privind schimbul de informaţii şi vor relua asistenţa de securitate pentru Ucraina.

Ce opțiuni are așadar liderul de la Moscova? Comentatorii occidentali cred că Putin are la dispoziție mai multe variante:

• Acceptarea propunerii de la Jeddah. Acesta ar fi un pas dorit de americani și ucraineni, dar ar reprezenta o situație delicată pentru Moscova.

“Dacă (Putin) acceptă sugestia SUA, aceasta va duce la o situație periculoasă,” a declarat pentru BBC analistul pro-Kremlin și fostul consilier al lui Putin, Serghei Markov, argumentând că armata rusă are în prezent avantajul pe front și l-ar putea pierde.

Există, de asemenea, îngrijorări că Ucraina ar putea folosi încetarea focului de o lună pentru a se reînarma, motiv pentru care Rusia ar putea impune anumite condiții, cum ar fi oprirea livrărilor de arme din Occident către Kiev.

“Condiția ar trebui să fie ca, în această perioadă, să fie impus un embargo asupra livrărilor de arme către Ucraina… Europa ar trebui să susțină încetarea focului în Europa, nu prin cuvinte, ci prin acțiuni,” a declarat Markov.

Dacă Putin ar accepta propunerea americano-ucraineană, Markov a sugerat că opinia publică ar putea fi un factor. Societatea rusă este “obosită de război,” a spus el. (https://www.cnn.com/2025/03/11/europe/analysis-trump-russia-ukraine-ceasefire-intl-latam/index.html)â

Deși este adevărat că unele sondaje recente arată un procent tot mai mare al populației ruse favorabil negocierilor de pace cu Ucraina, nu este deloc clar dacă opinia publică ar avea vreo influență asupra deciziei lui Putin, cred analiștii occidentali.

• Respingerea înțelegerii. Multe voci de la Moscova cred că președintele Putin va respinge propunerea de armistițiu, convins că orice acord ar trebui să ia în considerare progresele Rusiei pe câmpul de luptă și să abordeze preocupările celor de la Kremlin.

O sursă rusă de rang înalt a declarat de altfel că Rusia ar trebui să stabilească termenii oricărei încetări a focului și să obțină un fel de garanții.

“Este dificil pentru Putin să fie de acord cu acest lucru în forma sa actuală,” a declarat sursa, adăugând că “Putin are o poziție puternică deoarece Rusia avansează” pe câmpul de luptă.

Sursa rusă a declarat că, fără garanții în ceea ce privește încetarea focului, poziția Moscovei ar putea deveni rapid mai slabă și că Rusia ar putea fi învinuită de Occident pentru eșecul de a pune capăt războiului.

O altă sursă rusă de rang înalt a declarat că, din perspectiva Moscovei, propunerea de încetare a focului pare a fi o capcană, deoarece lui Putin i-ar fi greu să oprească războiul fără garanții sau promisiuni concrete. Riscul este însă mare: respingerea propunerii de la Jeddah ar putea scufunda și mai mult relațiile dintre Rusia și SUA, într-un moment în care ele păreau să se îndrepte spre o posibilă normalizare.

Reuters a reamintit că Putin a exclus în repetate rânduri o încetare a focului pe termen scurt.

“Nu avem nevoie de un armistițiu, avem nevoie de o pace pe termen lung asigurată de garanții pentru Federația Rusă și cetățenii săi. Este o întrebare dificilă cum să asigurăm aceste garanții,” a declarat el în decembrie trecut.

La 20 ianuarie, Putin a spus în fața Consiliului de Securitate de la Moscova că “nu ar trebui să existe un armistițiu scurt, nu un fel de răgaz pentru regruparea forțelor și reînarmare.”

Iar în luna iunie a anului trecut, Putin și-a stabilit condițiile pentru pace: Ucraina trebuie să renunțe oficial la ambițiile sale NATO și să își retragă trupele de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene revendicate și acum controlate în mare parte de Rusia.

În prezent, Moscova controlează puțin sub o cincime din Ucraina, aproximativ 113.000 km pătrați, respectiv 75% din regiunile Donețk, Zaporijia și Herson și mai mult de 99% din regiunea Lugansk.

Ucraina a confiscat o fărâmă din vestul Rusiei în regiunea Kursk în luna august, ca monedă de schimb, dar controlul său în această zonă slăbește, conform ultimelor informații. Luni, teritoriul cucerit de Ucraina în Rusia se reducea la 200 de kilometri pătraţi, iar miercuri era şi mai mic.

Vorbind despre această opțiune a lui Putin, trebuie să mai menționăm că un document pregătit pentru Kremlin și analizat de Washington Post conturează o poziție fermă a Moscovei în negocierile cu privire la Ucraina.

Documentul a fost scris în februarie de un think tank influent din Moscova, apropiat de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, și a fost obținut de un serviciu de informații occidental. Acesta stipulează că Rusia ar trebui să insiste asupra recunoașterii suveranității sale asupra teritoriilor pe care le-a ocupat și solicită o împărțire suplimentară a teritoriului ucrainean prin crearea unor zone tampon.

• Acceptarea cu condiții. Așa cum am menționat anterior, Putin ar putea impune anumite condiții acordului obținut la Jeddah. Stoparea livrărilor de arme europene și americane ar fi una dintre ele. Retragerea complet a forțelor ucrainene din Kursk ar fi alta. Putin ar putea de asemenea lega acceptarea armistițiului de necesitatea organizării de alegeri în Ucraina, lucru pentru care inistă și americanii. Respingerea unei forte internationale de mentinere a pacii ar fi si ea luata in calcul.

BBC a scris că o altă posibilă strategie pentru Rusia ar fi să accepte încetarea focului și apoi să dea vina pe presupuse “provocări” ucrainene pentru orice încălcare ale armistițiului, în speranța de a discredita Kievul în ochii lui Trump.

După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, au fost făcute numeroase încercări de a implementa un armistițiu între Moscova și Kiev. Toate au eșuat, iar dacă această încercare ar reuși, situația ar fi fără precedent, a scris BBC.

Concluzia. Deocamdată, nu există niciun indiciu dacă Rusia va accepta propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile propusă de americani și ucraineni la Jeddah. De asemenea, nu este clar ce este dispusă echipa lui Trump să facă pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să spună “da.”

Analiștii cred că, indiferent de discuțiile din aceste zile, decizia finală – așa cum se întâmplă întotdeauna în Rusia de astăzi – îi va aparține lui Vladimir Putin, care este esențial pentru acest acord.

Cum ar putea fi obținută o înțelegere? Unii ruși citați de BBC s-au declarat convinși că calea preferată este un dialog direct între liderii de la Moscova și Washington.

“Asta înseamnă că nu vor exista înțelegeri cu ‘echipe’, ‘reprezentanți’ și ‘emisari’. Un posibil acord poate avea loc doar între Putin și Trump.”

Va funcționa însă aceeași strategie? Ce instrument va trebui Trump să găsească în arsenalul său de negociere pentru a-l convinge pe liderul de la Kremlin?

Analiștii cred că există în prezent un progres tangibil către promisiunea lui Trump, repetată pe tot parcursul campaniei prezidențiale de anul trecut, că el este cel care poate pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia, care durează deja de trei ani. Liderul american a ales să joace un act de echilibristică riscant, obținând o promisiune fermă de la Ucraina și aruncând mingea în terenul Moscovei. În acest fel, Trump a pus presiune pe Rusia să decidă dacă vrea sau nu pace. (https://thehill.com/policy/international/5191267-us-puts-putin-in-hot-seat-with-ukraine-ceasefire-proposal/)

Întrebarea care se pune acum este dacă strategia republicanului va funcționa și dacă aceata îl va convinge pe Putin să bată palma pentru un acord așteptat de întreaga planetă.

Surse: Reuters, CNN, BBC, The Guardian, AP, Washington Post, The Hill, state.gov