Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România a fost respinsă definitiv de Parlament

Deputaţii au votat miercuri pentru respingerea propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

S-au înregistrat 234 de voturi „pentru”, 30 împotrivă şi 22 de abţineri şi 4 nu au votat.

Comisia pentru drepturile omului a dat raport negativ. Guvernul, printr-un punct de vedere transmis la Parlament, nu a susţinut adoptarea iniţiativei legislative.

Liderul deputaţilor UDMR, Benedek Zacharie, a cerut retrimiterea la comisie, propunerea fiind respinsă de către deputaţi.

Liderul UDMR, deputatul Kelemen Hunor, iniţiator al propunerii legislative, a argumentat, în plen, că aceasta propune un singur lucru: ca ziua de 15 martie să fie ziua minorităţii maghiare din România şi acest lucru să fie recunoscut prin lege.

„Şi acest fapt sa fie recunoscut prin lege – ceea ce facem de ani de zile, ca această zi să fie legiferată pentru comunitatea maghiară, punând astfel încă o cărămidă la construcţia noastră comună. Idealurile asumate de Revoluţia din 1848 sunt, de fapt, idealurile Revoluţiei Franceze, preluate de toate popoarele Europei: libertate, egalitate şi fraternitate. Trei valori care sunt şi astăzi de actualitate. (…) Trebuie să înţelegeţi că prin această iniţiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunţaţi la nimic. Puteţi da, fără să pierdeţi, fără să deveniţi mai săraci. Prin votul dumneavoastră puteţi demonstra că susţineţi idealurile enunţate (…), şi putem demonstra împreună că, astfel, ducem mai departe acele valori din istorie care ne fac pe toţi mai buni, mai puternici şi, de ce nu, mai uniţi în ideea de a proiecta un viitor comun”, a declarat liderul UDMR.

El a arătat că a urmărit toate dezbaterile din ultima perioadă, „deloc raţionale”, despre comunitatea maghiară din România, despre aspiraţiile comunităţii, despre UDMR.

„Şi, vrând nevrând, m-am întors cu gândul în trecut. Nu în trecutul îndepărtat, nu în secolul al XIX-lea. (…) Nu! Eu m-am întors cu gândul doar la ultimii 30 de ani, în anii 1989-90, la anul prăbuşirii dictaturii comuniste şi la anii care au urmat. M-am gândit la speranţa renăscută de atunci, la politica speranţei pe care am tot construit-o şi în care eu mai cred încă şi astăzi. Printre altele, am sperat cu toţii că vom lăsa în urma noastră politica de discriminare a minorităţilor etnice, politica de asimilare şi că vom reuşi să vindecăm rănile produse în acei ani de dictatura comunistă. Maghiarii din România au nutrit speranţa că vor fi cetăţeni egali şi în drepturi. (…) Săptămânile trecute am avut sentiment ciudat. Am avut senzaţia că politica speranţei – în sensul de a gândi împreună soluţii politice pentru minoritatea maghiară – nu mai funcţionează aproape deloc”, a afirmat Kelemen Hunor.

Potrivit propunerii legislative, în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, instituţiile publice pot organiza manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. Fondurile necesare acestor manifestări pot fi asigurate din bugetele locale ale autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene şi ale instituţiilor publice.

„În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 1271 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa online din data de 26 mai 2020, fiind prezenţi 15 deputaţi din totalul de 15 membri ai Comisiei. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, luând în considerare avizele menţionate, punctul de vedere al Guvernului, adresa Academiei Române, precum şi Nota Departamentului Legislativ din Camera Deputaţilor nr.4a/200 din 5.11.2018, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România”, se arată în raportul comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat la data de 13 noiembrie 2017, Camera Deputaților fiind forul decizional.