„Protocolul” ținut secret de Tudorel Toader. Ministrul Justiţiei refuză sa facă publice numele membrilor comisiei SIPA

Una dintre cele mai controversate operațiuni care poartă amprenta actualei Puteri, cu posibile efecte de intimidare în lumea magistraților, continuă să se deruleze într-un mister total, la mai bine de nouă luni de la lansare. În plină frenezie a desecretizării protocoalelor altor instituții, ministrul Justiției, Tudorel Toader, ține la secret propriul „protocol”. Tudorel Toader a trimis în luna iulie a anului trecut o Comisie în arhiva SIPA, omițând de atunci să ofere informații publicului despre activitatea acesteia și cine sunt cei care o compun.

(Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea)

„Protocolul” ministrului Justiției vizând componența Comisiei este păstrat la secret, deși au trecut 9 luni de la încheierea lui. Decizia de secretizare s-a luat după bunul plac, după cum rezultă chiar din declarațiile lui Tudorel Toader.

Operațiunea în sine este o poveste care ridică numeroase semne de întrebare.

Lansarea Comisiei a coincis cu intensificarea asaltului legislativ privind justiția. Comisia a primit botezul pe 12 iulie 2017, iar pe 23 august 2017 Tudorel Toader și-a făcut cunoscute modificările la legile justiției, care i-au revoltat pe magistrați și i-au scos pe oameni în stradă.

Ce ascunde ministrul de ochii opiniei publice și de magistrați

Tudorel Toader a făcut o Comisie din „cinci membri şi trei supleanţi”: „Doi de la Ministerul Justiţiei, doi de la Secretariatul General al Guvernului, un reprezentant de la ANP, câte un supleant de la fiecare dintre cele trei autorităţi”. După cum se poate observa, fără niciun magistrat în Comisie, deși sunt primii vizați de operațiune.

Ministrul Justiţiei nu a dorit să dezvăluie numele membrilor comisiei la momentul înființării ei – și nu se grăbește să o facă nici acum – invocând motive stupefiante: „îi veţi întreba în fiecare zi ce au văzut, ce au constatat”. Ministrul asigura însă anul trecut că este de interes public activitatea Comisiei, dar a uitat să o mai prezinte.

• „Mi-aţi pus întrebarea dacă vă pot spune numele membrilor comisiei şi al supleanţilor. Sigur că pot să îl spun, dar nu am să o fac. Pentru că este un ordin intern, este un ordin de execuţie de punere în aplicare a Hotărârii de Guvern şi este o măsură de protecţie a colegilor noştri care fac parte din comisie. În caz contrar, îi veţi întreba în fiecare zi ce au văzut, ce au constatat, astfel încât nu sunt de interes public numele şi prenumele celor care fac parte din comisie, ci activitatea lor. Ce vă pot spune este că fiecare dintre dânşii îndeplineşte cerinţele de legalitate, adică au certificatul acela ORNISS”, explica Tudorel Toader, pe 12 iulie 2017, citat de Agerpres.

Pe 21 martie anul acesta, am cerut Ministerului Justiției să ofere explicații opiniei publice despre această Comisie: cine sunt membrii ei, în ce a constat activitatea Comisiei până acum și dacă au fost înmânate documente către cei vizați. Ministerul Justiției nu a răspuns până la ora publicării acestui articol.

Ce caută ministrul Justiției în arhivă?

În rarele sale intervenții după înființarea Comisiei, ministrul Tudorel Toader anunța senin că a intrat el însuși în arhiva SIPA și-i avertiza, „mai în glumă, mai în serios”, pe magistrați. Se întâmpla pe 19 octombrie anul trecut, când Tudorel Toader a fost audiat la Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA.

• „Eu am intrat în arhivă şi nu pot să spun că ştiu ce este acolo, aşa, dar cam ştiu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu îşi găseau locul: cărţile de muncă ale funcţionarilor cu statut special din ANP. O absolută nedreptate, pentru că oamenii ăia care au muncit nu puteau să îşi dovedească grupa, gradaţia, vechimea şi celelalte, să-şi ia şi ei dreptul la pensie, un drept cât se poate de legitim, pentru că nu aveau acces la arhivă. Dar bună parte am văzut teancuri-teancuri de cărţi de muncă (…) Am prezumat că acolo sunt şi informaţii privind viaţa privată. Şi sunt. Acelea privind viaţa privată (…) s-a stabilit prin HG că nu le facem publice, dar că titularul, cel la care se referă respectivele informaţii, are acces să le vadă. Spuneam eu, mai în glumă, mai în serios, are şansa să-şi aducă aminte ce a făcut. Poate a mai uitat ce a făcut şi atunci revede şi rememorează”, afirma Tudorel Toader pe 19 octombrie 2017, citat de Agerpres.

Ministrul mai preciza că „o a treia categorie de informaţii pot fi cele care ţin de Arhivele Naţionale” și că în arhiva SIPA există aproximativ 5.600 de unităţi arhivistice, „care cuprind probabil informaţii din fiecare categorie enumerată”.

În lipsa unor rapoarte oficiale despre activitatea Comisiei, câteva luni mai târziu, mai precis pe 12 februarie 2018, sindicaliștii de la Administrația Națională a Penitenciarelor au lansat propria teorie despre ce ar conține arhiva.

• „În arhiva SIPA, gestionată în sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) ar exista documente compromițătoare despre ministrul justiției, Tudorel Toader. Potrivit acestor documente, actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, și încă doi membri ai CCR, au fost procurori comuniști.
  În momentul în care s-a declanșat diversiunea mediatizată cu arhiva SIPA, cu scopul de a compromite lupta anticorupție, Tudorel Toader ar fi solicitat lui C.P. Tăriceanu și L. Dragnea să nu constituie o comisie parlamentară pentru a ancheta “arhiva SIPA” în scopul de a fi îngropat subiectul, furnizând celor doi demnitari numele celorlalți doi foști procurori comuniști, în prezent judecători la Curtea Constituțională. E posibil ca și Șerban Nicolae să se fi „retras” din ancheta arhivei SIPA tot din motive de dosar murdar în arhiva fostei structuri de infromații a Ministerului Justiției”, informa Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pe site-ul său, pe 12 februarie anul acesta, sub titlu „Informații compromițătoare despre Tudorel Toader în arhiva SIPA”.

Tudorel Toader, acuzat de manipulare

Primele semne de întrebare cu privire la întreaga operațiune au fost ridicate chiar de magistrați încă de anul trecut. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), care a dat în judecată Guvernul, l-a acuzat pe Tudorel Toader de manipulare și a remarcat caracterul secret al acțiunii. Reacția UNJR este cu atât mai relevantă cu cât președintele Uniunii, Dana Gârbovan, trece drept o apropiată a coaliției, fiind chiar luată în calcul de PSD pentru funcția de ministru al Justiției, iar Liviu Dragnea face deseori referire la pozițiile UNJR referitoare la legile justiției.

„Ministrul justitiei Tudorel Toader a dezinformat opinia publică când a anuntat pe Facebook, pe data de 15 iulie 2017, că “instanța de judecată a respins acțiunea formulată de către UNJR/Uniunea Națională a Judecătorilor din România/, având ca obiect anularea HG referitoare la arhiva SIPA”. (…)

Mai mult, în același mesaj postat pe Facebook, ministrul justiției Tudorel Toader a susținut că “din 19 iunie, Ministerul Justiției așteaptă, de la CSM și asociațiile profesionale, propuneri pentru desemnarea unui magistrat în Comisia de inventariere a fondului arhivistic SIPA”. Aceasta este o altă manipulare a ministrului justiției Tudorel Toader, deoarece ceea ce acesta “așteaptă” nu are cadru legal, dat fiind că HG-ul pe care l-a inițiat nu prevede în componența comisiei de reinventariere a arhivei SIPA nici un magistrat, ci doar reprezentanți din cadrul puterii executive (art.2 alin.1 din Hotarare).

Acesta este și unul din motivele pentru care UNJR a contestat în instanță HG 410/2017. Ministrul justiției Tudorel Toader nu este la primul “joc” manipulativ unde prezintă jumătăți de adevăruri, cu scopul de a induce în eroare opinia publică cu privire la acțiunile pe care le face cu privire la arhiva SIPA. Când a promovat acest HG, ministrul justiției Tudorel Toader a susținut public că dorește “desecretizarea” arhivei SIPA. UNJR a atras atenția că prin modul cum a fost conceput HG-ul 410/2017 nu se va “desecretiza” arhiva SIPA, ci se va deschide o nouă etapă a suspiciunilor privind modul de gestionare a acestei arhive, care se va adăuga celor deja existente și nesoluționate de ani de zile.

Astfel, competența comisiei de reinventariere este ambiguă, nu se înțelege cine va distruge documentele (comisia doar propune), cine va sesiza organele de urmărire penală (comisia este organism consultativ, nu de control, conducere sau ordine și siguranță publică, asa cum prevede art.61 din C.pr.penala, invocat in HG), nu este prevăzută vreo cale ca persoane vizate să poată contesta veridicitatea informațiilor existente în arhivă etc. Mai mult, deși a promis că va acționa transparent, când a venit momentul să facă dovada transparenței, ministrul justiției Tudorel Toader a afirmat ca lista cu membrii comisiei de re-inventariere a arhivei SIPA, precum și ordinele de numire și regulamentul de funcționare al comisiei, sunt “secrete”. Evident că ne întrebăm cam cât de transparent poate fi un proces de “desecretizare” a unei arhive secrete făcută de o comisie care e “secretă”, acuza UNJR pe 18 iulie 2017.

UNJR mai arăta că o altă dezinformare a ministrului justiției Tudorel Toader a fost făcută inclusiv în ședința de guvern când s-a adoptat HG 410/2017, acesta susținând că are toate avizele pentru acest act, ulterior prezentând public un punct de vedere a unei comisii din cadrul CSM ca fiind un aviz dat de aceasta autoritate, pentru ca ulterior, pe parcursul procesului, să susțină că avizul nu este necesar.

Potrivit sursei citate, ministrul justiției Tudorel Toader nu și-a respectat propriile promisiuni, acesta nefăcând publice, asa cum ne-a asigurat că o va face, toate rapoartele, ordinele, procesele verbale și orice alte inscrisuri cu privire la arhiva SIPA.