PSD apără secția specială de investigare a magistraților: ”Încetați politizarea anchetei penale împotriva doamnei Kovesi! Lăsați probele să vorbească!”

PSD a sărit din nou luni în apărarea Secției speciale de investigare a magistraților, care o anchetează pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, pe baza unui denunț făcut de fugarul Sebastian Ghiță, făcând apel la ”contestatarii” unității de parchet să o lase să își facă treabă și să nu pună sub semnul întrebării integritatea sistemului de Justiție.

”Cei care contestă integritatea noii Secții de investigare a magistraților contestă de fapt integritatea întregului sistem de Justiție din România. Noua Secție este formată din procurorii care deja existau în sistemul judiciar. Ei au fost selectați și numiți de magistrații din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii – organism independent de influențele politice. Deci dacă procurorii noii Secții nu sunt în regulă, atunci nimic din ce s-a întâmplat în sistemul nostru de justiție nu a fost în regulă. Încetați politizarea anchetei penale împotriva doamnei Kovesi! Lăsați probele să vorbească! Dacă d-na Kovesi este nevinovată, lăsați-o să demonstreze acest lucru în fața instanței de judecată!”, se arată în mesajul postat pe pagina oficială de Facebook a PSD.

Poziția partidului condus de Liviu Dragnea în legătură cu Secția specială de investigare a magistraților este relevantă având în vedere că liderul PSD – condamnat definitiv în dosarul ”Referendumul”, condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive și anchetat într-un al treilea dosar pentru fraude cu fonduri europene – este un critic constant al Justiției și al luptei anticorupție.

În ceea ce privește Secția specială de investigare a magistraților, înființarea sa – de către PSD – a fost dur criticată de cele mai importante instituții internaționale în domeniu: Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană:

• Comisia de la Veneția a sugerat reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților, propunând ca alternativă folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente. Comisia de la Veneția a stabilit că ”Folosirea procurorilor specializați în astfel de cazuri [corupție, spălare de bani, trafic de influență etc.] a fost angajată cu succes în multe state. Infracțiunile în cauză sunt specializate și pot fi mai bine investigate și urmărite de personal specializat. În plus, investigarea acestor infracțiuni necesită foarte des persoane cu experiență specială în domenii foarte specifice. Cu condiția ca actele procurorului specializat să facă obiectul unui control judiciar adecvat, aduce multe beneficii și nu există obiecții generale față de un astfel de sistem.”
• Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a indicat faptul că secția pare ca ”o anomalie în actuala structură instituțională, în special datorită (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și (iii) a faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. În plus, s-a arătat că acest organism ar fi supraîncărcat imediat din pricina proiectelor de dispoziții care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluționarea acestora. Mai mult, această nouă secție va urmări infracțiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistrații (spre exemplu, funcționari publici, oficiali aleși, oameni de afaceri etc.). Aceasta ar putea conduce la conflicte de competență cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare), chiar dacă autoritățile amintesc că astfel de conflicte sunt, în mod normal, soluționate de Procurorul General. Mai important, există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată, în mod abuziv, pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante, sensibile, în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții.
• Raportul MCV al Comisiei Europene din noiembrie 2018 critica  noua secție pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. ”Înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noii secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competența DNA”, arăta raportul MCV.