PSD dă o nouă lovitură criteriilor de integritate pentru demnitari și funcționarii publici: Incompatibilitățile și conflictele de interese se prescriu după 3 ani

Senatul a adoptat marți, în calitatea de cameră decizională, inițiativa care modifică legea 176/2010 privind integritatea în funcțiile publice, în sensul introducerii prescrierii faptelor de incompatibilitatea și conflict de interese pentru demnitari și funcționarii publici în termen de 3 ani de la comiterea lor.

Potrivit modificării adoptate de Senat:

• ”Faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor”.

Inițiativa îi aparține deputatului PSD Cătălin Rădulescu, condamnat în 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Propunerea lui Rădulescu a fost semnată de peste o sută de parlamentari PSD.

Anterior votului din plen, comisia juridică a Senatului adoptase tot marți un raport de admitere a inițiativei legislative.

Săptămâna trecută, Parlamentul a modificat o altă lege esențială pentru lupta anticorupție, cea privind sancționarea faptelor de corupție (legea 78/2000).

Modificarea a fost propusă de deputații PSD Cătălin Rădulescu și Andreea Cosma și a vizat dezincriminarea obținerii de foloase din operațiuni comerciale incompatibile cu funcția, dacă beneficiarul este o terță persoană.

Legea 78/2000 este unul din actele normative fundamentale pentru activitatea DNA. Nu mai puțin de 40% din activitatea procurorilor anticorupție, cu privire la faptele conexe sau asimilate celor de corupție, se bazează pe această lege.

Cătălin Rădulescu, supranumit și ”deputatul mitralieră” a fost condamnat în decembrie 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția. Adică exact pe baza articolului 12 din legea 78/2000 a cărui modificare a propus-o și a reușit să o treacă prin Parlament.

Practic, dacă foloasele necuvenite obținute în urma operațiunilor financiare incompatibile cu funcția nu sunt exclusiv materiale, ori dacă au fost obținute pentru altul, cel care a comis fapta nu poate fi tras la răspundere.

Tot miercurea trecută, majoritatea parlamentară a abrogat infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în legea 78/2000 la articolul 13 indice 2: “în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Efectul direct al abrogării infracțiunii de abuz în serviciu din legea 78/2000 este că se reduc masiv competențele DNA în anchetarea acestor fapte, care vor deveni cazuri de competența parchetelor locale, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Potrivit acestora, ”DNA nu va mai avea niciodată competența pe abuz în serviciu, decât dacă ar fi conexată cu alte fapte sau dacă prejudiciul depășește 1 milion de euro”.

Legea 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție este unul dintre cei doi piloni pe care s-a sprijinit sentința de condamnare a lui Liviu Dragnea, alături de Codul Penal. Luna trecută, în cadrul dezbaterii din comisia juridică asupra propunerii lui Cătălin Rădulescu, deputatul UDMR Marton Arpad a spus că actul normativ ar trebui abrogat în totalitate. Propunerea sa a fost aplaudată de președintele comisiei, deputatul PSD Eugen Nicolicea.