Psihiatru: ”Abuzul emoțional este cea mai dureroasă formă de violență”/ Cum ajunge o femeie să se comporte într-o relație în funcție de relația pe care a avut-o cu tatăl său

Abuzul emoţional sau fizic este una dintre cele mai delicate situaţii cu care se confruntă anumite cupluri, consideră Petronela Nechita, medic primar în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, care spune că nu există cupluri ”toxice”, ci există oameni nevindecaţi, cu răni nevindecate, transmite Agerpres.ro.

În opinia medicului, scopul relaţiilor armonioase este acela de a da roade frumoase – bucurie, fericire, realizări familiale, împliniri profesionale, nu de a vindeca în parteneriat rănile trecutului.

„Relaţiile toxice sunt prin definiţie acele relaţii care te secătuiesc de energie şi vitalitate. Câƒnd simţi că nu mai ai grijă de tine la nivel psihic şi fizic înseamnă că te afli într-o relaţie toxică. Persoana ‘toxică’ critică, judecă, insultă, este agresivă. De câte ori partenerul îşi permite să nu se supună, persoana ‘toxică’ va riposta pentru a descuraja o viitoare nesupunere. Este incapabil să vadă dincolo de propriile dorinţe şi nevoi”, a declarat pentru AGERPRES Petronela Nechita.

Aceasta a explicat că abuzul, fie că este emoţional sau fizic, este una dintre cele mai delicate situaţii cu care se confruntă anumite cupluri.

„Dacă abuzul fizic este uşor de recunoscut, cel emoţional prezintă anumite probleme pentru că este tipul de abuz ale cărui răni nu sângerează. Victima nu este conştientă de acest lucru încă de la început, ba chiar ajunge să creadă că un astfel de comportament este normal. Specialiştii consideră abuzul emoţional drept cea mai dureroasă formă de violenţă şi cea mai uşoară metodă de distrugere a stimei de sine. În majoritatea cazurilor, femeile sunt ţinta tipului de abuz emoţional”, a afirmat dr. Petronela Nechita.

Pentru fete, susţine aceasta, modelul de tată este extrem de important în evoluţia ei ca viitoare femeie şi parteneră într-un cuplu.

„Iubirea şi recunoaşterea din partea tatălui sunt importante pentru că reprezintă un prim pas în recunoaşterea feminităţii lor. Fetele care trăiesc fără tată sau cele cu taţi foarte ocupaţi, care eşuează în relaţia cu fiicele lor, au adesea în viaţă probleme în relaţia de cuplu, deoarece caută la partenerul lor ceea ce nu au primit în copilărie de la tată – recunoaştere, laude, suport necondiţionat. Tatăl poate servi drept model pentru alegerea unui partener în viitor. Astfel, fata de ieri devine femeia de azi care caută necontenit validare şi permite celorlalţi, cum ar fi exemplul partenerului, să le încalce graniţele”, a explicat medicul psihiatru.

Într-un cuplu, susţine dr. Petronela Nechita, partenerul cu trăsături de personalitate de tip narcisist încalcă în mod regulat graniţele altora. Asta, spune medicul, întrucât narcisiştii nu dezvoltă capacitatea de a-i oglindi pe ceilalţi, adică nu cunosc empatie sau cel puţin nu în totalitate.

„În multe privinţe, ei văd oamenii din viaţa lor ca pe nişte obiecte care le servesc lor pentru diferite nevoi. În consecinţă, nu se gândesc de două ori să profite de ceilalţi pentru a-şi atinge propriile scopuri. Uneori, această exploatare interpersonală este rău intenţionată, dar de multe ori este ignorată. Narcisiştii pur şi simplu nu se gândesc la modul în care comportamentul lor îi afectează pe ceilalţi. Iar dacă îi atenţionezi, tot nu vor înţelege cu adevărat. Pentru ei, contează doar propriile nevoi. Narcisiştii sunt îndrăgostiţi de o imagine idealizată şi grandioasă despre ei înşişi. Această ‘auto îndrăgosteală’ le permite să evite sentimentele profunde de nesiguranţă care îi macină. Narcisiştii nu caută parteneri, ci admiratori, cu cât mai docili, cu atât mai bine. Narcisiştii nu sunt foarte dispuşi şi nici capabili de reciprocitate adevărată”, a mai spus medicul psihiatru.

Legea reciprocităţii din psihologie spune că, atunci când cineva îţi dă ceva de valoare perceptibilă, reacţionezi cu dorinţa de a da ceva în schimb.

„Cea mai valoroasă lecţie de viaţă pe care o veţi învăţa vreodată este: tratează-i pe ceilalţi aşa cum ai vrea să fii tu tratat sau aşa cum vor ei să fie trataţi sau Legea reciprocităţii. Legea reciprocităţii afirmă că, atunci când încercaţi să-i ajutaţi pe oameni să obţină ceea ce-şi doresc, vor vrea şi ei să vă întoarcă serviciul. Nu este o gândire egoistă, ci este o nevoie umană de a oferi înapoi. Atunci câƒnd partenerul sau partenera îţi face o surpriză, de exemplu îţi pregăteşte micul dejun, sunt şanse mai mari ca acel om drag să se bucure de atenţia ta specială pe parcursul zilei, decât dacă te critică sau ignoră. Partenerii buni oferă soţiilor iubire, respect, ajutor, înţelegere. Apoi primesc lucrurile pe care şi le doresc de la aceştia”, menţionează medicul psihiatru.

Totodată, dr. Nechita mai spune că părinţii buni oferă copiilor dragoste, apreciere, încredere. Ulterior, ei cer copiilor, chiar dacă nu explicit, disciplină, respect, afecţiune.

„Scopul relaţiilor armonioase este acela de a da roade frumoase – bucurie, fericire, realizări familiale, împliniri profesionale – nu de a vindeca în parteneriat rănile trecutului. Relaţiile sănătoase se bazează pe respect reciproc şi grijă”, a conchis medicul psihiatru Petronela Nechita.

sursa: Agerpres.ro