Psihiatru: Persoanele dependente de jocurile de noroc au nevoie de susţinere, dar şi de medicaţie 3-6 luni

Dependenţa de jocuri de noroc reprezintă o tulburare a impulsurilor, iar cazurile de persoane dependente au crescut în ultima perioadă, precizează psihiatrii, fenomenul fiind declanşat atât de problemele financiare, cât şi de conjunctură, dintr-o obişnuinţă similară cu aceea care provoacă alcoolismul.

Potrivit specialiştilor, jocurile de noroc pot provoca dependenţă patologică, o tulburare care afectează persoane din toate păturile sociale, cu precădere cele care nu se bucură de o situaţie financiară bună şi care speră într-un câştig rapid fără efort. Atunci când jucătorii nu sunt împinşi să joace din nevoi financiare, o fac dintr-o obişnuinţă exersată de-a lungul timpului.

„Jocul patologic de noroc este consemnat în patologia noastră, în tulburări ale impulsurilor. Pleacă de la nivelul de sărăcire a populaţiei, de la iluzia unui câştig real, rapid, fără efort maxim, dar la un moment dat ca şi la alcoolism, te duci conjunctural cu prietenii la bar şi uşor, uşor îţi dezvolţi obiceiul de a bea. Aşa este şi la jocurile de noroc, se dezvoltă pulsiunea de a juca continuu, dorinţa de a câştiga, deşi este clar că ei mai mult pierd, decât câştigă. Câştigă poate uneori sume pe care nu le-au deţinut niciodată dar se conturează această dependenţă care în final ajunge la terapie, la psihiatru. Am avut pacient, lucrător la bancă… Aceşti oameni sunt însă din toate păturile sociale, cu precădere de la mijloc în jos”, a declarat, pentru Agerpres, medicul psihiatru Maria Cristache.

Cu toate că nu există o statistică oficială privind numărul persoanelor care merg în sălile de jocuri sau care au dezvoltat dependenţă, cazurile celor care au solicitat asistenţă psihiatrică sau psihologică sunt în creştere. Pe lângă consiliere, medicii pot utiliza şi tratament medicamentos.

„Au crescut în ultima vreme cazurile, nu avem statistici dar se vede clar că oameni cunoscuţi nouă, integri, au ajuns să recurgă la acest mijloc de a-şi procura surse de venituri dar şi plăcerea de a juca. În spatele acestei raţiuni, cu ghilimelele de rigoare, stă de fapt o patologie psihiatrică. Numărul lor este în creştere, observăm de la o zi la alta, dar oamenii speră la câştiguri peste noapte într-o formulă care depăşeşte raţionalul. Surpriza a fost pentru noi că oameni aşezaţi, cu situaţii, condiţii bune, au decăzut. Oamenii îşi descoperă această patologie odată cu exersarea acestei chestiuni. Repetitiv, crescând dorinţa de a juca şi de a câştiga, dar la un moment dat nu mai pot controla lucrurile şi pică în această patimă. Au nevoie de terapie de susţinere, psihoterapie dar şi medicaţie biologică de 3-6 luni pe puţin. Unde oamenii se trezesc la realitate din această iluzie, acolo unde au susţinere familială şi motivaţie de a pune capăt, reuşesc să scape. Am avut rezultate bune, dar am avut şi cazuri când persoane au revenit după o perioadă la jocurile de noroc. Este un fenomen cu repetiţie, acolo unde oamenii nu sunt în stare să îşi inhibe pulsiunea, raţiunea să domine şi să pună stop, din când în când mai revin la această activitate”, a precizat specialistul Maria Cristache.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută ordonanţa de urgenţă care reglementează domeniul jocurilor de noroc. Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, actul normativ prevede ca „dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc să fie acordat doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alte state semnatare ale Acordului privind spaţiul economic european sau din Confederaţia elveţiană, care au înregistrat un sediu permanent în România”. Totodată, ordonanţa mai prevede înfiinţarea unui registru accesibil online al companiilor şi sediilor în care se autorizează aceste activităţi.