Publicație de opoziție: Procedura activată în conformitate cu Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei va fi înscrisă din nou pe ordinea de zi / Oficios guvernamental: Preocupările Bruxelles-ului cu privire la statul de drept sunt tot mai ridicole

Miniştrii statelor membre ale UE vor înscrie din nou pe ordinea de zi, probabil, în luna noiembrie situația democrației și a statului de drept din Ungaria, în cadrul așa-numitei proceduri prevăzute în Articolul 7 din Tratatul UE. Încă nu s-a decis dacă se vor pregăti pentru o audiere care lasă loc unui schimb de idei mai aprofundat sau dacă vor organiza un schimb de opinii mai scurt, scrie publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador.

Procedura de activare a Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene a fost lansată împotriva Ungariei în urmă cu cinci ani, în momentul în care Parlamentul European (PE) a aprobat raportul elaborat de Judith Sargentini, care a enumerat evoluţiile care provoacă îngrijorare serioasă în 12 domenii. De atunci, miniștrii discută despre situația din Ungaria aproape o dată pe semestru, dar nu au ajuns mai departe de atât. Următoarea etapă a procedurii ar fi adoptarea recomandărilor pentru Guvernul Orbán, de la care se abțin, cel puțin deocamdată.

Răspunzând luni la o întrebare în cadrul Comisiei pentru drepturi civile a Parlamentului European, comisarul pentru justiție al Comisiei Europene (CE), Didier Reynders, a afirmat că ar trebui să fie atenţi la impunerea recomandărilor, deoarece acestea pot fi acceptate doar cu acordul a patru cincimi din statele membre, ceea ce le-ar putea face să-și piardă puterea. Politicianul consideră mai eficientă procedura privind statul de drept, care necesită acordul unei majorități calificate a guvernelor, și în cadrul căreia UE27 a înghețat în decembrie anul trecut fondurile de coeziune pentru Ungaria, în valoare de 6,3 miliarde de euro.

Suspendarea temporară a ajutorului a fost dispusă din cauza corupției sistemice, în timp ce procedura conform Articolului 7 ar putea duce la sancțiuni din cauza încălcărilor generale ale valorilor fundamentale ale UE, cum ar fi retragerea dreptului de vot.

În prezent, Ungaria nu are acces la întregul buget de coeziune de 22 de miliarde de euro şi nu doar la suma blocată în cadrul procedurii privind statul de drept.

„Condiția pentru deblocarea părții de peste 6,3 miliarde de euro este implementarea reformei în domeniul justiţiei. Potrivit recunoașterii Guvernului Orbán, acesta a adoptat deja legislația și deciziile necesare, care sunt acum evaluate la Bruxelles. Noi am fos primii care am anunţat că Executivul de la Bruxelles a trimis întrebări suplimentare autorităţilor de la Budapesta la sfârșitul lunii septembrie, la care încă nu s-a primit răspuns”, a precizat, luni, Didier Reynders pentru ziarul ungar „Népszava”. Comsiarul european a apreciat drept ipoteze şi nu a dorit să comenteze acele informaţii de presă, conform cărora Comisia Europeană pregăteşte un aviz pozitiv, iar în luna noiembrie va începe decontarea facturilor trimise de Guvernul de la Budapesta.  (Sursa: Nepszava)

Magyar Nemzet: Preocupările Bruxelles-ului cu privire la statul de drept sunt tot mai ridicole

La reuniunea de luni a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a prezentat raportul pe anul 2023 privind statul de drept, scrie publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet, citată de Rador Radio România.

Reynders a spus că există preocupări importante în unele state membre, însă două treimi din recomandările emise în 2022 au fost implementate. „Reformele în statele membre trebuie să fie bazate pe recomandări”, a subliniat comisarul european, care a adăugat: Scopul principal al raportului este de a răspândi cultura statului de drept în toate statele membre.

Eurodeputatul socialist Cyrus Engerer a salutat blocarea fondurilor pentru Ungaria, menţionând că acestea nu pot fi deblocate „doar pentru că se fac progrese mai mici”. În luarea sa de cuvânt europarlamentarul liberal olandez, Sophie in ’t Veld, a rezumat că Executivul de la Bruxelles nu este dispus să încredințeze raportul unui corp independent de experți.

Eurodeputatul de stânga din Suedia, Malin Björk, a subliniat că şi violența poliției din Franța este, de asemenea, o mare problemă, însă s-a concentrat asupra problemei Poloniei și Ungariei, deoarece acestea ţări vor deține în curând președinția rotativă la Consiliul UE. Pe lângă discursurile individuale, consensul general în timpul reuniunii a fost acela că raportul, respectiv prevederile și așteptările acestuia trebuie înăsprite, deoarece sunt „formulate prea diplomatic” și în starea lor actuală nu provoacă o reacție adecvată în „anumite state membre” . (Magyar Nemzet)

Surse: Nepszava/ Magyar Nemzet/ Traducerea: Rozália Gănciulescu/ Rador Radio România