Publicație bulgărească: De ce Austria va amâna decizia privind aderarea României și Bulgariei la Schengen

Oficial este vorba despre blocarea temporară a aderării Bulgariei și României la Schengen din cauza circulaţiei refugiaţilor și migranţilor. Astăzi, în Austria, se argumentează că în 2022 au fost depuse 100.000 de cereri de azil în ţară. Cu toate acestea, cifrele au scăzut de atunci cu aproximativ 30%, transmite publicația bulgărească Kapital, citată de Rador Radio România.

Guvernul susţine că 3/4 dintre solicitanţii de azil nu sunt înregistraţi și că există o problemă cu rutele migranţilor prin Balcanii de Vest. 40% dintre migranţi au venit prin aeroportul din Belgrad, alţi 40% – pe rute terestre prin România, Bulgaria, Serbia și Ungaria, restul de 20% – pe alte rute.

Adică problema nu sunt bulgarii și românii, ci faptul că acceptarea acestor două ţări duce la o deschidere directă către spaţii din afara UE, iar aceasta are deja o dimensiune în politica de securitate – migraţie ilegală, trafic de persoane, criminalitate, droguri, terorism, corupţie.
Aceasta este argumentaţia guvernului austriac.

Atâta timp cât UE nu poate să-și apere în mod eficient frontiera externă, cancelarul austriac consideră că este de datoria sa să aibă grijă de binele comun și de securitatea austriecilor. De altfel, argumente similare se aud și în discuţiile din Slovacia, Polonia, Germania, de la Orban în Ungaria – să existe reguli mai stricte pentru azil politic și control la frontieră.

Dar explicaţiile cancelarului Karl Nehammer și ale ministrului de interne Karner sunt unilaterale, pentru că nu au în vedere un lucru: Ungaria și Serbia pur și simplu au lăsat refugiaţii să treacă, iar recent au existat nereguli și corupţie în eliberarea vizelor la graniţa Poloniei cu Belarus. În acest caz, UE pare neputincioasă, iar Frontex (Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră și Garda de Coastă – nota. ed.) – slabă.
Austria insistă asupra implementării a cinci puncte:

1. Să înceapă un proiect-pilot pentru o procedură de acordare de azil într-o ţară din UE care să se desfășoare la frontiera externă a Uniunii;
2. Să se adopte reguli de întoarcere a migranţilor și să se renunţe la procedurile individuale de la caz la caz;
3. Efectuarea procedurilor de azil în așa-numitele ţări terţe sigure;
4. Anularea mai ușoară a statutului de refugiat pentru comiterea chiar și de infracţiuni minore;
5. Țările UE ar trebui să ofere mai mult sprijin Frontex de-a lungul frontierei externe a UE și pe teritoriul unor terţe ţări.

Poziţia Austriei cu privire la extinderea Schengen nu se va schimba până când aceste măsuri nu vor fi luate și numărul cererilor de azil nu va scădea – acest lucru a fost reiterat foarte recent.

În ceea ce privește motivele politice interne ale acestei poziţii, Austria va alege, în septembrie 2024, un nou parlament. În sondajele actuale, Partidul Libertăţii conduce, în timp ce actualul Partid Popular Austriac, aflat la guvernare în prezent, rămâne pe locul trei, în urma social-democraţilor.

Pentru a se lua o poziţie adecvată pe tema migraţiei, este necesar un anumit grad de educaţie, cunoaștere, informare despre UE și procesele de luare a deciziilor politice.

Tocmai nivelul de educaţie și de competenţă al oamenilor este cel care tentează guvernele să cocheteze cu alegătorii, să „cumpere” voturi. Există ceva asemănător și în Germania, în legătură cu Partidul Alternativa pentru Germania – se vorbește mai ales despre bani și subvenţii, în loc să se educe oamenii.

În momentul de faţă, orice predicţie despre rezultatul alegerilor ar fi frivolă. Depinde mult și de modul în care va evoua situaţia cu războiul din Ucraina, care va fi situaţia socială în UE. Guvernul austriac dorește, evident, să rămână la „nu” pentru Bulgaria pentru o perioadă.

Având în vedere modul de gândire al actualului guvern austriac și atitudinea acestuia faţă de interesele naţionale, „măsurile de întâmpinare” împotriva Vienei, despre care a avertizat Bucureștiul, ar fi complet contraproductive, deoarece pe plan intern în Austria ar avea efect opus.

În opinia mea, presiunea politică enormă exercitată de procesele politice actuale va împinge problema admiterii Bulgariei și României în Schengen în plan secund și aceasta își va pierde caracterul de actualitate. Lucrurile depind și de capacitatea Comisiei Europene de a argumenta în favoarea aderării celor două ţări.

Sursa: Kapital/ Articol de prof. Heinrich Badura/ (Prof. Heinrich Badura, lector la Universitatea Silesia din Katowice și la Universitatea de Muzică și Arta Spectacolului din Viena, pentru Deutsche Welle) / Traducerea: Mirela Petrescu