Publicație germană: Candidatura lui Iohannis a venit pe neașteptate / Până acum nu există decât puțină susținere pentru el / Nu poate fi exclusă o a treia prelungire pentru mandatul lui Stoltenberg

Olandezul Mark Rutte este considerat a fi favorit, dar acum primeşte o concurenţă din România. Astfel flancul estic va fi evident consolidat. Există însă dubii, potrivit Rador Radio România.

Timp de zece ani a fost secretarul general al NATO, iar războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei i-a oferit lui Jens Stoltenberg chiar şi două prelungiri. În octombrie va veni sfârşitul mandatului pentru norvegian, iar acum se caută febril un succesor potrivit. Într-o perioadă în care alianţa trans-atlantică vrea să se repoziţioneze şi se află sub o presiune dublă din partea a două conflicte – Ucraina şi Orientul Apropiat -, există serioase aşteptări de la această funcție şi în acelaşi timp şi numeroase capcane.

Stoltenberg s-a poziţionat de la bun început clar de partea Ucrainei, a ales dintre parteneri aliaţi puternici, este cotat drept un arhitect important în aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei. În acelaşi timp a reuşit să vindece NATO de „moartea cerebrală” diagnosticată de preşedintele francez Macron. Tot în timpul mandatului său a avut loc şi întreruperea negocierilor strategice cu Rusia. De asemenea Stoltenberg a supravieţuit şi o vreme sub preşedinţia lui Donald Trump. În ochii unora era considerat chiar ca un „Trump-Whisperer”, care putea să facă faţă ideilor confuze ale fostului preşedinte.

A intra în rolul lui Stoltenberg constituie o provocare, una pe care ar dori să şi-o asume olandezul Mark Rutte. Premierul olandez aflat încă în funcţie este susţinut de SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Abia cu câteva săptămâni în urmă, la Conferinţa pentru Securitate de la München, acesta şi-a dezvăluit planurile: o înarmare mai puternică în cadrul statelor membre UE, un flanc estic robust şi mai multă independenţă din partea SUA în interiorul Alianţei.

Lobby-ul lui Rutte a fost vizibil apreciat de preşedinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, pe al cărei sprijin se poate conta de asemenea. Mai ales că pentru puţin timp şi aceasta fusese un candidat de luat în seamă. Dar von der Leyen speră acum la o nouă prelungire a mandatului său.

Cel puţin von der Leyen a îndeplinit un criteriu intern dorit de unii dintre reprezentanţii statelor. În fruntea NATO nu a mai existat niciodată o femeie. Von der Leyen ar fi putut fi prima. O dorinţă şi mai mare constă în numirea unui şef sau şefă din Europa de Est – în privinţa statelor baltice de preferat din Estonia, Lituania sau Letonia. Prim-ministrul din Estonia, Kaja Kallas, este deja pregătită.

Totuşi este îndoielnic dacă în vremuri foarte reci cu Rusia, un reprezentant din Europa de Est, aflată direct în vizorul lui Putin, ar putea fi potrivit pentru postul de şef al NATO. Însă estonienii îndeplinesc un alt criteriu important pe care Olanda nu l-a reuşit până acum. Estonia alocă aproape 3 procente din PIB pentru apărare. Aici ar putea câştiga un punct cel care se află din toamnă în căutarea unui nou job: preşedintele român Klaus Iohannis a anunţat marţi în mod deschis candidatura sa împotriva lui Rutte. Din perspectiva sa, ar fi necesar un şef al NATO care să provină din Europa de Est doar din cauza situaţiei securităţii din această zonă. Iohannis a majorat în februarie 2022 enorm cheltuielile pentru apărare. La urma urmei, România se află sub presiune datorită apropierii sale geografice de Ucraina.

Deocamdată candidatura pare să nu fi fost discutată cu SUA. La summit-ul jubiliar din iulie de la Washington, Alianţa ar dori să ajungă să numească un şef nou. Preşedintele Biden s-a pronunţat clar pentru Rutte, încercând să traseze astfel şi o direcţie.

Noul şef NATO trebuie desemnat prin vot unanim de către membrii Alianţei. Rutte are numeroşi susţinători, dar şeful guvernului ungar Viktor Orbán a anunţat că se opune din cauza criticilor la adresa situaţiei statului de drept din ţară. La acestea se adaugă şi o săgeată împotriva SUA: în urmă cu câteva zile Orbán s-a întâlnit cu Trump şi a spus că acesta nu prea mai vrea să mai susţină Ucraina. Sau chiar deloc.

Iar Iohannis? Candidatura sa a venit pe neaşteptate. Până acum nu există pentru el decât puţină susţinere. Este foarte posibil că cele 32 de state din Alianţa militară să nu îl susţină nici pe Rutte si nici pe reprezentantul României. Deci cursa pentru obţinerea postului este departe de a fi stabilită. Poate va fi vorba şi despre o veche cunoştinţă: mandatul lui Stoltenberg a fost deja prelungit de două ori, poate că nici o a treia prelungire nu poate fi exclusă.

Sursa: DIE TAGESZEITUNG (taz) / Rador Radio România / Traducerea: Imola Stănescu