Publicație maghiară de opoziție: Extrema dreapta din România ar putea constitui o surpriză neplăcută pentru UE. Pe fundal se conturează spectrul lui Putin

Peste un sfert din electoratul român are intenţia să voteze un partid de extremă dreapta. Iar acest lucru este cu atât mai înspăimântător, cu cât doi dintre politicienii cei mai populari sunt lideri ai extremei drepte, scrie publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador Radio România.

Un sondaj de opinie publicat săptămâna trecută a cuantificat susţinerea colectivă a celor două partide de extremă dreapta din România, AUR şi SOS Romania, la aproximativ 27%. Anul acesta în România se vor organiza patru alegeri, pe lângă cele europarlamentare vor avea loc şi alegeri parlamentare, locale şi prezidenţiale. În acest context, raportul de forţe actual care există tocmai la acest moment nu va decide doar cine va reprezenta România în Parlamentul European, ci va putea determina şi viitorul ţării pe un termen mai lung.

Cel mai recent sondaj a fost realizat de Avangarde şi, deşi există şi diferenţe faţă de sondajele anterioare, trendul este identic. Astfel, în cercul electoratului cert, pe primul loc se află forţa cea mai puternică a actualului guvern „rotativ” al marii coaliţii, partidul cel mai puternic, PSD, cu 31%, iar pe locul secund s-ar situa partenerul de coaliţie PNL, cu 20%. (PNL este un partid conservator, membru al PPE).

La o diferenţă de doar un procent, 19%, a fost evaluat şi AUR. Formaţiunea liberală USR, împreună cu partidul PMP fondat de Traian Băsescu şi proaspătul partid separatist al fostului premier liberal Ludovic Orban, au înfiinţat Alianţa Dreapta Unită, care ar putea spera la acest moment la o susţinere de 14%. Însă adevărata surpriză o constituie faptul că partidul de extremă dreaptă condusă de senatorul Diana Şoşoacă, eroină a scandalurilor, exclusă în februarie 2021 din AUR, a atins deja 8 procente. În afara acestora se mai află pe un loc limită de 5% şi UDMR, ceea ce nu constituie un rezultat prea liniştitor pentru reprezentarea şi apărarea intereselor maghiarilor din România.

Sondajul menţionat în ianuarie a fost cea de-a treia evaluare dată publicităţii, dar şi celelalte două anterioare prezentau un raport de forţe similar: PSD conduce cu 29 şi 30%, AUR a fost cotat cu 23, respectiv 18%, iar PNL concurează cu extrema dreaptă cu 17, respectiv 20% pentru locul al doilea. UDMR se află în ambele sondaje la limită, dar SOS Romania a fost cotată de una din instituţii sub 5 procente, respectiv cu 6 procente din partea alteia.

În cazul în care situaţia nu se modifică, România va întări aripa populistă a Parlamentului European cu un deosebit de puternic detaşament de extremă dreaptă.

Dintre cele 33 de mandate pentru Parlamentul European, AUR ar putea obţine chiar şi 10-13, iar SOS cel puţin două, poate chiar şi mai multe. Nu se poate conta pe un regres deosebit al extremei drepte, întrucât ambele partide câştigă în continuare putere.

AUR s-a născut în 2019 cu scopul de a participa la alegerile parlamentare din 2020, obţinând atunci un rezultat şoc de 9 procente. Dificultăţile economico-sociale cauzate de pandemie, criza economică ce a urmat, războiul şi inflaţia, toate au fost benefice şi în România pentru curentul extremist. Partidul s-a postat în fruntea mişcării care nega existenţa Covidului, necesitatea vaccinării, continuă cu această atitudine şi acum într-atât că rezultatele sale actuale i-ar permite să devină chiar şi un factor de guvernare deloc de neglijat.

În această direcţie se pregăteşte şi fostul lider al ultraşilor devenit preşedinte de partid, George Simion, care şi-a mai îmblânzit oarecum stilul său primitiv şi agresiv de la început şi nu-şi mai asumă decât voalat poziţia sa împotriva Ucrainei. AUR tinde să adere la conservatorii şi reformiştii europeni (ECR), după cum anunţase Simion încă în ianuarie 2021, dar deocamdată nu s-a înregistrat vreun progres în această privinţă. Anul trecut preşedintele a pătruns, neinvitat, la întâlnirea de la Madrid a preşedinţilor de partide europene populiste şi de extremă dreaptă, susţinând în media publică că ar fi participat la eveniment, dar organizatorii l-au contrazis.

Populiştii europeni se izolează deocamdată de AUR din mai multe motive. Înainte de toate pentru că în spatele ascensiunii lor fulgerătoare se întrevede mâna Kremlinului care îi susţine, în retorica lor apar argumentele Kremlinului şi, respectiv, pentru că partidul are o atitudine revizionistă pe faţă, ceea ce nu constituie în Occident un fenomen foarte popular.

La apariţia lor, George Simion şi tovarăşii său erau clar neofascişti, care şi-au pus pe drapelul lor ideile legionarismului (denumirea fascismuului român) apărut în perioada interbelică. Au atras atenţia prin faptul că au fost singurii actori politici români care şi-au asumat pe faţă urgentarea unirii celor două state surori, România şi Moldova. În primăvara anului 2021 au înfiinţat AUR-ul şi în Republica Moldova, partid care a participat la alegerile din anul respectiv, însă a obţinut doar 0,49%.

Ideologia lor se bazează pe 4 piloane de bază: familia, naţiunea, credinţa creştină şi libertatea, iar ei se autointituează „apărătorii bisericii”. Sunt euro-sceptici, dar au lăsat-o mai moale cu ostilitatea faţă de UE, măcar pentru că deşi tabăra pro UE a mai scăzut şi în rândul populaţiei din România, procentul celor ce ar dori să trăiască în viitor în comunitatea europeană tot mai este încă de 65-70%.

Sursa: NÉPSZAVA / Rador Radio România / Traducerea: Imola Stănescu