Publicație maghiară independentă: Lupta UE împotriva corupţiei ar putea mătura guvernele ungar, polonez şi român / UE va adopta o atitudine de forță dacă Bucureștiul nu va demara reformele din justiție promise

România este îngrijorată de o idee care se află în pregătire la Bruxelles: prin intermediul mecanismului statului de drept UE ar putea sista plata ajutoarelor. România nu a demonstrat că luptă eficient împotriva corupţiei, iar autoritatea supremă pune sub semnul întrebării dreptul U, relatează Napi Gazdasag, publicație independentă de la Budapesta, citată de Rador.

În schimb, se poate observa la electoratul din Europa de Est că s-a săturat de corupţie. În Slovacia şi Bulgaria au învins deja partidele care promit schimbarea, în timp ce Comisia Europeană se pregăteşte să ia măsuri împotriva guvernului Orbán din Ungaria şi Morawiecki din Polonia – apreciază analişti francezi.

În Europa Centrală şi de Est corupţia devine tot mai mult problema cea mai importantă. Până la acest moment Ungaria lui Viktor Orbán şi Polonia lui Jaroslaw Kaczynski au fost singurele state membre UE care fuseseră ameninţate de stoparea acordării ajutorului european.

România le-ar putea urma, deoarece ele nu respectă statul de drept. Însă de data aceasta sursa pericolului stă în lenteţea luptei împotriva corupţiei – relatează într-o analiză radioul public France Culture.

Publicaţia trece în revistă perioada care a trecut în Europa de Est, când au avut loc mai multe schimbări de guvern care s-au datorat parţial sau total nemulţumirii oamenilor faţă de guvernele corupte.(…)

Acum, în România, potrivit presei locale, problema este alta: deşi clasa politică luptă cu vorba împotriva corupţiei, nu se mobilizează cu adevărat pentru a şi acţiona, deşi UE s-a sesizat deja.

După cum scrie France Culture, „România ar trebui să fie foarte îngrijorată din cauza ochilor foarte ageri ai UE. Dar se pare că acest lucru interesează mai degrabă presa de la Bucureşti şi mai puţin clasa politică. Contractele îndeplinite incorect sau cu caracter ambiguu, respectiv incompatibilităţile par să nu pună sub semnul întrebării justiţia din România care se află sub autoritatea Ministerului Justiţiei”.

Portalul evidenţază însă şi faptul că ţara dispune de o figură în lupta împotriva corupţiei: judecătorul Laura Codruţa Kövesi. Aceasta a fost între 2013 – 2018 procurorul-şef al instituţiei incoruptibile DNA – iar acum este procuror european. Deşi fosta baschetbalistă născută într-o familie de procurori a pierdut până la urmă lupta sa dusă cu lumea politică, a câştigat totuşi câteva lupte. Rezultatul activităţii sale a dus la condamnarea la închisoare a premierului socialist Liviu Dragnea.

Însă în urma plecării sale s-a creat un hiatus: există puţine proceduri şi sunt probleme şi în alte domenii. Recent CCR a negat primordialitatea dreptului european. Răbdarea de la Bruxelles începe să fie pusă la încercare de acestă atitudine, iar dacă Bucureştiul nu va demara reformele din justiţie pe care le-a promis, UE va adopta pur şi simplu o atitudine de forţă.

Un semn al acestei atitudini constă în anunţul făcut de Comisie, potrivit căruia se pare că în ţară sunt încălcate regulile statului de drept.

Politicienii români consideră însă că mai au timp, deoarece Ungaria şi Polonia încă nu au fost sancţionate de UE. În schimb, media din România crede că surpriza se va produce mai devreme sau mai târziu.

Sursa: Napi Gazdasag/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu